L-Carnitina este astazi unul dintre cele mai populare suplimente nutritive, utilizat atat de catre sportivi, dar mai ales in prevenirea si tratarea unor afectiuni. Acest aminoacid este sintetizat la nivelul ficatului si rinichilor din lisina si metionina, doi aminoacizi esentiali. In alimente se gaseste in special in cele de origine animala, dar si in unele plante, cum ar fi soia, insa in cantitati mult mai reduse.

Carnitina a fost izolata din carnea rosie la inceputul secolului 20 si apoi s-a reusit sinteza ei in laborator, insa rolul ei in organism nu a putut fi inteles decat in 1970, dupa care a fost introdusa pe piata sub forma de medicament si mai recent a fost reincadrata ca supliment nutritiv, fiind folosita in lumea sportului in special de catre culturisti, care au utilizat-o in ideea reducerii masei adipoase si pentru ameliorarea performantei fizice (in special in ceea ce priveste rezistenta la efort).

In medicina, carnitina este folosita datorita efectelor sale cardioprotectoare si datorita influentei benefice asupra profilului lipidic - efect de reducere a nivelului trigliceridelor si de crestere a nivelului colesterolului HDL (cel "bun"). De asemenea, s-a constatat ca L-carnitina are proprietati antioxidante. Acetil-L-carnitina, un derivat de carnitina a dovedit eficienta neuroprotectoare, fiind utilizata si in tratamentul maladiei Alzheimer.

Principalul mecanism al L-carnitinei in organism se refera la implicarea sa in metabolismul grasimilor. Toate tesuturile, cu exceptia creierului, utilizeaza acizi grasi cu lant lung pentru producerea de energie. In muschii striati si in muschiul cardiac, o contributie majora la producerea de energie o are beta-oxidarea acestor acizi grasi. Pentru ca acizii grasi sa ajunga in celula acolo unde vor fi metabolizati, si anume in interiorul mitocondriilor ("fabricile de energie" ale celulelor) este nevoie de L-carnitina care faciliteaza transportul acizilor grasi prin membrane. O alta funtie a L-carnitinei este de a elimina din mitocondrii acizii grasi cu lant scurt si mediu, care se acumuleaza ca urmare a metabolismului normal (dar si in cazul unor afectiuni) si care ar impiedica buna functionare a mecanismelor energetice.

Acel "L" pus inaintea cuvantului "carnitina" se refera la polaritatea chimica a substantei. Exista si D-carnitina, o varianta a acestei substante, pe care multi cercetatori o considera toxica pentru oameni.

L-carnitina a fost folosita cu succes ca tratament adjuvant in afectiuni cardiovasculare, cum ar fi angina pectorala, insuficienta cardiaca si in prevenirea aparitiei infarctului de miocard. Administrarea ei reduce severitatea simptomelor si in unele cazuri poate conduce la diminuarea dozelor din medicatia uzuala pe care o foloseste pacientul.

In cazul sportivilor, de performanta sau nu, suplimentare cu carnitina se bazeaza pe supozitia ca administrarea acestei substante ar putea sa accelereze transportul grasimilor in celule, ceea ce conduce la o oxidare mai rapida a acestora si astfel o scadere in greutate mai eficienta si o crestere a rezistentei la efort. De asemenea, se presupune ca prin eliberarea de energie din lipide, o parte din glicogenul muscular este economisit, ceea ce mareste timpul pana la aparitia oboselii musculare.

Pentru individul normal, 20-200 mg carnitina provenite din alimentatie si sintetizate in organism, sunt suficiente, insa pentru alte categorii e nevoie de doze mai mari.

Dozele optime de administare a carnitinei se incadreaza intre 2 si 6 grame si se recomanda sportivilor, celor cu probleme cardiovasculare si celor ce vor sa scada in greutate. In aceasta privinta, L-carnitina nu a dovedit efecte spectaculoase, insa in asociere cu regim alimentar hipocaloric si efort fizic se produce o cumulare a efectelor, cu o scurtare a timpului pana la obtinerea unor rezultate vizibile.

Au fost efectuate studii in care s-a administrat continuu cate 2 grame de carnitina zilnic si nu au fost observate nici un fel de efecte secundare. In cazuri izolate au fost remarcate simptome gastrointestinale usoare, cum ar fi crampele abdominale, greata sau diaree. Nu au fost raportate cazuri de toxicitate prin supradozare cu l-carnitina. Interactiunea carnitinei cu alte medicamente este rara, dar totusi este bine sa va sfatuiti cu o persoana avizata (medic, antrenor) inainte de a folosi acest supliment pe termen indelungat.

Adauga un comentariu Acest articol are 12 comentarii.