DE CE SUNTEM ASA NUMULTUMITI DE VIATA NOASTRA?

Ceea ce vrea toata lumea de la viata pare a fi fericirea veritabila si continua. Asta obisnuia sa spuna filosoful Baruch Spinoza in secolul al 17-lea. Cu siguranta ca, citind aceste randuri, nu poti sa nu ii dai dreptate lui Spinoza. Indiferent de ce ar reprezenta acesta fericire pentru tine si fara a tine cont de modul in care ti-ai dori sa o materializezi, cu siguranta ca si tu, la randul tau, te concentrezi spre acest tel. Totusi, e posibil sa vezi in jurul tau si oameni care, culmea, isi doresc sa fie nefericiti. Poate dupa o despartire urata, poate dupa un alt eveniment neplacut din viata lor, acesti oameni aleg o abordare cu totul si cu totul surprinzatoare. Repetata obsesiv ca ei nu doresc sa fie fericiti; ba ca nu merita, ba ca nu isi doresc. Spun ca nefericirea trebuie sa fie a lor; daca esti langa un astfel de om si-i asculti gandurile, probabil ca te incearca sentimente contradictorii. Probabil ca il compatimesti pentru starile interioare care probabil il imping sa gandeasca asa; sau poate iti vine sa zambesti usor; poate il crezi usor sarit de pe fix? Sa recunoastem, cineva care isi doreste sa fie nefericit are probabil cateva "mecanisme" defecte, nu? Ori traieste cu o idee total gresita referitoare la sensul vietii, ori sufera de o tulburare psihica. Cu siguranta ca acestea sunt gandurile primare care iti invadeaza rationamentul in astfel de cazuri.

Istoria ne arata ca, de-a lungul secolelor, multi oameni au incercat sa afle sensul vietii; toti au incercat sa defineasca fericirea intr-o maniera cat mai clara si multi au incercat sa gaseasca macar uneltele potrivite care sa ii ajute sa atinga aceste adevaruri absolute. Ne referim aici la multi filozofi greci, desigur. Dar ce ar spune scumpii nostri filozofi daca ar avea sansa sa priveasca la societatea de acum? Probabil ar spune ca nu suntem tocmai fiintele rationale pe care si le inchipuisera ei car fi fi oamenii pe vremea lor. De de? Pentru ca ceea ce noi numim acum "fericire" e o idee pe care ei o respingeau complet atunci.

Problema e ca acest concept modern de fericire zace pe anumite teorii filozofice si psihologice referitoare la suprematia individului - iar individualismul care poate fi asociat in mod direct fericirii pare sa submineze posibilitatea ca noi sa atingem vreodata acea fericire absoluta pe care ne-o imaginam. De ce sa fim noi considerati irationali, cand toate semnele par sa indice contrariul? Tocmai pentru ca majoritatea dintre noi actionam contrar dorintelor si nevoilor noastre umane; tocmai pentru ca ceea ce ne inchipuim ca reprezinta fericirea pentru noi nu e nimic decat o iluzie trista si inselatoare. Tocmai pentru ca, pentru a gusta cu adevarat din marul fericirii, trebuie sa cautam adanc si sa (re)descoperim acele notiuni primare de fericire, sa ne reinventam ca si oameni cu nevoi primare si sa gasim o cale sa inseram toate acestea in stilul nostru modern si nebun de viata. Nu spune nimeni ca ar trebui sa fim fericiti purtand haine rupte si sandale din lemn. Dar ar trebui sa ne gandim ca trebuie sa combinam cumva cu succes nevoile noastre umane cu interdependentele intre semeni si sa redescoperim ce anume ne provoaca fericirea. Reciprocitatea, a da si a lua in egala masura unul de la celalalt ar trebui cu siguranta sa ne deschida ochii si sa ne lumineze calea spre ce inseamna fericirea cu adevarat.

E posibil ca cele de mai sus sa sune cu o reala pledoarie impotriva unui stil de viata contemporan. Totusi, nu asta se vor a fi. Comparand trecutul cu prezentul, e usor de vazut ca sunt o groaza de lucruri care ne pot face sa respiram usurati la gandul ca au disparut (din trecut), si multe lucruri de a caror prezenta putem sa ne bucuram si acum, si chiar o facem -in prezent. Ideea principala cu care ar trebui sa ramanem e aceea ca, atata timp cat o sa continuam sa ne punem pe noi insine undeva sus, pe un piedestal, asteptand glorie, faima, succes si in general lucruri superficiale, si atata timp cat nu o sa intelegem ca fericirea vine din lucrurile cele mai simple la care ne-am putea gandi -o vorba buna, un gest cald, o relatie frumaosa -totul e in zadar. Oamenii putred de bogati, material vorbind, sunt adesea unii dintre cei mai saraci oameni ai planetei - ai observat vreodata asta?

Alexandra Igna

Acest articol a fost vizualizat de 18305 ori.