NU LASA PE MAINE CE POTI FACE AZI!

Nu lasa pe maine ce poti face azi. Priveste-te in oglinda: de cate ori poti sa spui cu mana pe inima ca nu ai facut-o? Cu totii suntem vinovati de a fi cazut cel putin o data in capcana amanarii perpetue. Fraze cum ar fi "De maine o sa incep sa ma tin de regimul acela nou" sau "De maine nu o sa mai las nimic sa ma afecteze la serviciu" se poate sa iti fi vizitat gandurile periodic, dar te-ai tinut vreodata de promisiuni? Sau ai continuat sa amani la nesfarsit inceperea regimului cu pricina? Nu te speria, amanarile si tergiversarile cu privire la propriile actiuni sunt ceva "normal" (dar nu si recomandat, fireste), daca privesti in jur. Cu totii o facem. Cu totii spunem ca nu vom lasa pe maine ce putem face azi, si continuam sa ne ingropam in maruntisuri care ne impiedica sa ne atingem telurile. Uneori, tergiversarile se intorc si ne trantesc cu fata in pamant, si abia atunci putem spune ca simtim gustul amar al actiunilor noastre, sau, mai bine spus, al lipsei unei actiuni propriu-zise.

Potrivit specialistilor, exista cateva tipuri diferite de persoane care fac din amanari si tergiversari o adevarata arta. Urmatoarele randuri ar trebui sa iti deschida ochii cu privire la actiunile care te caracterizeaza cel mai bine din acest punct de vedere.

PERFECTIONISTUL. Gasesti greu sa incepi o sarcina noua pentru ca simplul gand ca totul trebuie sa iasa perfect din prima te copleseste de cele mai multe ori. Odata inceputa o sarcina, gasesti ca e foarte greu sa o si finalizezi, pentru ca simti ca fiecare detaliu trebuie analizat si imbunatatit de N ori, cu N mergand de la 1 la infinit. Ce e de facut? Incearca din rasputeri sa te concentrezi pe telurile realiste, mai degraba, si nu pe cele idealiste. Incearca sa atingi excelenta, si nu perfectiunea. Inconjoara-te de oameni care pot sa te sprijine si care pot sa te ajute sa nu clachezi in fata presiunii prea mari. E recomnadat sa gresesti din cand in cand (erori mici care pot fi usor remediate), pentru a te obisnui cu esecul si "imprefectiunea" de care iti e atat de frica. Ar fi de asemenea bines a te obisnuiesti sa folosesti liste de activitati pe care sa poti sa le grupezi in subactivitati. Nu uita sa te recompensezi de fiecare data cand reusesti sa bifezi ceva de pe lista si intelege ca tu esti cel care decide ce anume vei face cu timpul tau.

VISATORUL. Gandirea de tip abstract iti e mult mai la indemana decat actiunie reale pe care trebuie sa le realizezi zilnic. Probabil ca iti e dificil sa iti termini sarcinile la locul de munca sau in particular, pe cele gospodaresti, pentru ca planificarea si detaliile nu sunt punctual tau forte. Ce e de facut in cazul tau? Incearca sa tragic o linie cat mai clara intre acele ganduri si planuri care sunt fanteziste si cele care sunt palpabile, masurabile si nu atat de greu de pus in practica. Transforma-ti visul intr-un scop precis. Stabileste cu exactitate cine trebuie sa faca ce, cand, cum, de ce si in cat timp. Foloseste-te de o lista de activitati zilnice si ai grija sa respecti punctele de pe ea. Foloseste-te de alarme care sa iti aminteasca atunci cand e timpul sa te intorci la lucru sau sa faci ceva anume. Aloca-ti cateva minute pentru a visa cu ochii deschisi, daca asta e una din activitatile tale preferate, dar niciodata nu suprapune timpul destinat acestei activitati cu cel necesar realizarii unei anumite sarcini. Daca tot intampini dificultati in a te concentra corespunzator, rosteste ce ai de facut cu voce tare.

BOMBA CU CEAS. Tu simti probabil ca lucrezi cel mai bine sub presiune, si apropierea unui termen-limita nu face altceva decat sa iti stimuleze gandirea proactiva si eficienta. Iti place sa stii ca mai ai foarte putin timp pana la depasirea unui termen important si asta iti mentine sangele in miscare. De aceea continui sa amani ce ai de facut pentru "mai tarziu", bucurandu-te in ascuns, probabil, de faptul ca vei lucra la capacitate maxima cand vei stii ca mai ai doar cateva ore pretioase pana la ora pana la care poti sa depui un proiect, de exemplu. Ce poti sa faci? Devino mai moderat. Evita limbajul dramatic, emotional peste masura, si incearca sa iti schimbi putin modul de a gandi, daca aceleasi principii teatrale te ghideaza. Reaminteste-ti in permanenta ca pana nu vei incerca sa rezolvi ceva, sanse sunt sa nu gasesti sacricna cu pricina atragatoare. Identifica toti factorii motivatori care pot sa te convinga sa faci ceva si foloseste-l in detrimentul stresului care iti ungea pana acum motorasul. Tine un fel de jurnal al mini-crizelor si al faxtorilor declansatori ai acestora. Creaza-ti propriile termene-limita si foloseste-te de ele pe post de declansatori de adrenalina naturala pentru a-ti termina sarcinile mai devreme. E de asemenea recomandat sa incepi sa faci lucruri care sa iti trezeasca adrenalina.

SFIDATORUL. Multe dintre sarcinile carora trebuie sa le faci fata par a-ti consuma timpul de o maniera care nu poate fi motivate corespuznator. Simti ca energia ta ar putea fi foloista intr-un alt mod si prefer sa mentii un anumit control asupra situatiei si sa iti pastrezi o anumita doza de individualism, chiar daca "joci" intr-o anumita "echipa". Ce sa faci? Sa incepi prin a-ti stabili proioritatile in viata. Aloca suficienta energie fiecareia dintre aceste activitati si ai grija sa pastrezi un exemplar scris al acestei liste. Gandeste-te la modurile in care ai putea rezolva o sarcina inainte de a te apuca de ea si ai grija ca esti constient atunci cand alegi sa fii sfidator. Intreaba-te daca regretele pe termen lung merita placerea resimtita pe termen scurt. Straduieste-te sa actionezi, si nu sa reactionezi si invata sa te calmezi singur. Allege sa realizezi cate o sarcina in propriul tau stil si ritm in fiecare saptamana, pentru a-ti hrani in acest mod dorinta de individualism.

SUPRASOLICITATUL. Gasesti dificil sa prioritizezi si sa refuzi alte solicitari in timp ce trebuie sa iti indeplinesti propriile sarcini. Cateodata accepti mult prea multe sarcini carorra descoperi ca nu le poti face fata, si amani una sau cateva sarcini in detrimentul celorlalte. Ce trebuie sa faci? Incepe prin a recunoaste si a-ti respecta propriile limite. Stabileste o lista cu aceste prioritati din viata ta, alegele un grad de importanta si pastreaza lista undeva unde s-o poti vedea zilnic. Imparte-ti timpul in fucntie de activitatile si telurile de pe lista respectiva. Nu uita sa iti stabilesti un program periodic de relaxare si invata sa te bucuri din plin de el, fara remuscari. Concentreaza-te pentru a gasi modalitati de a castiga controlul asupra propriei persoane si nu-ti mai lasa sarcinile sa te controleze. Spune "nu" de fiecare data cand esti nevoit sa o faci. Inchipuie-ti viata ca si o aventura ce presupune luarea deciziilor, si nu ca pe o lupta de a face totul.

RAZBOINICUL. Multe sarcini iti par, probabil, prea mult de suportat si prefer sa te mentii in zona ta de comfort, evitand riscul sau schimbarea. Ce ai putea sa faci? Invata sa formulezi judecati mai realiste cu privire la timpul si efrotul necesare realziarii unei sarcini. cere ajutorul unui coleg sau prieten, dupa caz, daca e nevoie. Reaminteste-ti ca alegand sa nu execute o anumita sarcina e tot o decizie pe care trebuie sa o iei. Evita sa folosesti gandirea de tipul "cum ar fi daca" atunci cand esti hotarat sa faci ceva. In schimb, fragmenteaza-ti sarcinile in unele care sa poata sa iti reduca anxietatea. Incearca sa faci in fiecare zi acel lucru care te-ar putea scoate din zona de confort si nu mai amana inevitabilul.

Alexandra Igna

Acest articol a fost vizualizat de 23111 ori.