VITAMINIZAREA PIELII

Toti stim ca administrarea unei doze zilnice de vitamine si minerale este necesara pentru mentinerea unei stari optime de sanatate la nivelul tuturor organelor si sistemelor organismului uman. Am invatat de la bunica ca trebuie sa mancam multe legume ca sa avem energie. Stim ca vitaminele sunt catalizatorii unor reactii chimice esentiale in desfasurararea proceselor de crestere si dezvoltare corporala. Dar pana unde merg ele ? Stiati ca vitaminele creeaza un scut impotriva imbatranirii cutanate , mai ales a celei accelerate de soare ? Din ce in ce mai multe studii au vehiculat ideea ca acestea joaca un rol major in protectia organului invelis, pielea, de actiunea ultravioletelor emise de soare.

Cum trebuie sa procedam ca sa crestem protectia ? Merita incercate preparatele topice de vitamine sau le inghitim asa cum ne-am obisnuit cu pumnul ?

Radiatiile ultraviolete contribuie la procesul de fotoimbatranire precoce cutanata. La baza lui stau procesele de oxidare celulara care pot fi combatute direct prin efectul antioxidant, antiradicali liberi al unor grupe de vitamine. Multe produse din industria cosmetica isi atribuie rolul, pe baza celor amintite mai sus, de a interveni in procesele celulare de imbatranire a pielii. Pana unde merge insa eficacitatea lor ? Care este eficienta unor vitamine ca A, C, E si B in lupta cu fotoimbatranirea ? Aruncam banii pe rezultate sau pe vorbe ?

Vitamina A se regaseste in doua forme in produsele de protectie cutanata, ca retinoid si carotenoid. Forma de retinoid, cea mai activa dn punct de vedere biologic este bogata in ficat, lapte si oua. Forma de carotenoid provine din produsele vegetale, fructe si legume si are efect puternic antioxidant. Carotenoizii nu aduc un beneficiu direct in tratamentul pielii imbatranite de soare, dar au rol in fotoprotectie prin impiedicarea proceselor de rupere a colagenului.

Spre deosebire de carotenoizi, retinoizii in preparatele topice, adica cele direct aplicate pe piele, atat de productie naturala cat si sintetica, trateaza , repara urmele fotoimbatranirii cutanate. Cremele care contin acid retinoic (0,025% si 0,05%) sau tazaroten sunt aprobate pentru tratarea ridurilor fine, rosetii pielii si hiperpigmentarii lasate de ultraviolete. Cu privire la administrarea lor sistemica, datele sunt inca insuficiente si dovezile de eficacitate minime.

Vitamina C sau acidul ascorbic, parte a grupului vitaminelor hidrosolubile, se regaseste in citrice si in frunzele verzi (mai degraba verde foarte inchis) ale legumelor. Ea este catalizatorul proceselor de sinteza a colagenului si elastinei cutanate. Datorita proprietatilor antioxidante, vitamina C contracareaza efectele negative ale radiatiilor ultraviolete, desi datele care sustin aceasta teorie sunt relativ sarace. Totusi, studii care au mers pe aplicarea de acid ascorbic 5% cu 2 ore inainte de expunere la UVA si UVB au dovedit rezultate favorabile. Dincolo de eficacitatea partial dovedita, problema principala ramane a instabilitatii chimice a vitaminei ca atare. Intrebarea nu este cata vitamina C trebuie sa utilizam, ci cat ramane intact din ea cand o introducem in produsele cosmetice ? Modificarea chimica a acidului ascorbic, intr-o formula mult mai stabila este solutia. Oricum, pentru ca organismul sa-l foloseasca este necesara converisa lui la L-acid ascorbic si multe din preparatele cosmetice chiar daca contin o forma relativ stabila, ea este mai putin convertibila la forma activa.

Vitamina E sau tocoferol face parte din randul vitaminelor liposolubile si se regaseste ca produs de sinteza in foarte multe preparate comerciale. Ea are rol de protectie al membranei celulare si in procesul de imbatranire ca antioxidant. Desi vitamina E de aplicare topica este prea bine reprezentata pe piata produselor farmaceutice, cosmetice, rolul ei antirid, de pastrare a texturii pielii este indoielnic. Ea realizeaza de fapt un scut protector fata de ultraviolete si de aceea se recomanda aplicarea ei inaintea expunerii la soare, mai ales pentru ca nivelul de vitamina E cutanata scade drastic la impactul cu ultravioletele. Suplimentele nutritive care asociaza atat vitamina C si E combat de asemenea efectele fotoimbatranirii. Gurile rele si sceptice spun ca aportul sistemic exagerat de E e raspunzator de aparitia unui soi de cancer cutanat, mai putin invaziv, cu metastaze minime, epiteliomul bazocelular.
Grupul vitaminelor B aduna opt compusi hidrosolubili care se ragasesc in multe dintre produsele alimentare. S-a demonstrat ca B-ul reduce nivelul colesterolului sangvin si ateroscleroza, dar studii mai noi exploreaza si alte efecte benefice ale ei care merg de la acnee la fotoimbatranire. Studii in vitro au aratat ca vitamina B3 (niacinamida) creste productia de colagen si reduce hiperpigmentarea (melasma, efelide, lentigo) cutanata. Un studiu recent efectuat in randul femeilor caucaziene care si-au aplica 5% niacinamida (B3 topic) la nivelul unei jumatati a fetei, de doua ori pe zi pentru 12 saptamani a inregistrat o reducere vizibila a rosetii, hiperpigmentarii, ridurilor si o stimulare a elasticitatii cutanate. Mai sunt necesari foarte putini pasi de studii de laborator si clinice care sa recunoasca rolul major antiimbatranire al niacinamidei.

Ce concluzionam ? Regimul de viata sanatos, alimentatia corect suplimentata cu vitamine, protectia solara sunt cheia tineretii aproape vesnice. E nevoie de timp pentru a obtine rezultate definitive privind rolului vitaminelor enumerate mai sus in protectia tegumentului. Nu stim inca cu precizie daca pentru unele vitamine e mai buna aplicarea direct pe piele sau administrarea sistemica. Preparatele comerciale sunt variate si putin din fiecare nu cauzeaza. Nu trebuie insa sa va imaginati ca aportul de vitamine este un scut pentru soare. Ele repara, intervin pe unele cai, dar nu creeaza bariera perfect eficace pentru ultraviolete. Nu uitati ca inainte de a lua doza zilnica de vitamine sa aplicati generos crema ecran cu factor de protectie UVA si UVB.

Dr. Ioana Simian

Acest articol a fost vizualizat de 54210 ori.