CATA INCREDERE AI IN TINE?

Fara a sta prea mult pe ganduri, cu totii am putea afirma ca avem incredere in noi. Insa, atunci cand analizam in profunzime, observam ca lucrurile nu stau intotdeauna asa. Fiecare dintre noi avem momente de nesiguranta, cand nu ne consideram suficient de buni pentru a reusi ceea ce ne-am propus. Daca aceasta atitudine fata de propria persoana devine permanenta, intram intr-un cerc vicios, cu posibilitatea de a ne cufunda in desconsiderare. Ar fi indicat sa ne adresam urmatoarea intrebare: Daca nu avem incredere in noi, atunci cine altcineva ar putea?

Increderea in sine, o trasatura de personalitate

Spre deosebire de temperament, care este innascut, personalitatea se formeaza pe parcursul vietii. Desi trasaturile de personalitate incep sa prinda contur la varsta de trei ani, de-a lungul timpului vor surveni numeroase modificari, intrand in joc diversi factori.

Increderea in sine este o trasatura de personalitate, asemanandu-se intr-o oarecare masura cu stima de sine, imaginea de sine, motivatia, perseverenta, determinarea. Increderea in propriile forte este strans legata de perioada copilariei si de evenimentele de importanta majora care ti-au marcat existenta.

Evaluarea increderii in sine

Psihologii utilizeza o serie de instrumente care ajuta la determinarea gradului de incredere in sine a fiecarui om. Testele psihologice care vizeaza aceasta trasatura de personalitate contin intrebari precum:

Cat de mult te afecteaza parerile celorlalti ?

Ai emotii atunci cand vorbesti in fata mai multor persoane?

Cat de usor treci peste necazuri?

Cat de usor renunti la parerea ta, atunci cand porti o discutie in contradictoriu?

Iti afirmi punctul de vedere chiar daca nu ti se cere expres acest lucru ?

Cat de mult crezi in propriile forte ?

Cata incredere ai in deciziile tale ?

Te invinuiesti des pentru nereusite?

Te confrunti des cu stari de deprimare?

Te deranjeaza situatiile care implica un grad ridicat de risc ?

Iti este foarte teama de schimbare?

Ce parere ai despre gandirea pozitiva?

Pe langa acestea, exista cateva intrebari care se refera la modul de a reactiona in situatii extreme. De exemplu, ce ai face daca o persoana se afla in pericol? Ti-ai risca viata pentru a o salva, sau ai sta deoparte? Aceste chestionare au un rol informativ, fiind necesara o evaluare psihologica complexa pentru a se obtine rezultate pertinente.

Timiditatea are la baza nesiguranta de sine

Timiditatea este strans legata de nesiguranta de sine si de subaprecierea propriei persoane. Un timid se va intreba mereu: Daca o sa ma fac de ras? Daca o sa se intample ceva rau? Daca nu o sa reusesc? Aceste temeri ii vor afecta viata sociala si ii vor crea dificultati de relationare cu cei din jur. Frica de ridicol si neincrederea in fortele sale ii creaza o bariera fata de mediul inconjurator. Astfel, va suferi de insingurare si neadaptare in societate.

Increderea in sine nu inseamna orgoliu exacerbat

Nu trebuie sa confundam aroganta, orgoliul dus la extrem cu increderea in propria persoana. In cele mai multe cazuri, oamenii aroganti nu sunt atat de puternici si echilibrati pe cat par. Din contra, psihologii sustin ca acestia incearca sa mascheze stima de sine scazuta. Tulburarea de personalitate narcisica este una dintre afectiunile care genereza astfel de comportamente. O persoana stabila emotional nu simte nevoia de a demonstra celor din jurul ei siguranta de sine.

Continua comparatie cu cei din jur releva neincrederea in tine

Numai atunci cand cineva a savarsit un lucru mai putin laudabil, ne simtim mandri. Lev Tolstoi spunea: "Ziarele sunt nocive, te distrag de la lecturile serioase. Tiparesc ce n-ai nevoie sa afli, tot felul de fapte rele, iar cel care citeste gandeste despre sine: !". Avem satisfactia ca noi nu am procedat la fel, prin urmare nu suntem la fel de rai. Este usor sa aratam cu degetul si sa condamnam. Acest lucru ne face sa avem o parere buna despre noi. Insa numai pe moment. Cand observam oameni care au succes ne cuprinde frustrarea. Atunci nu mai suntem mandri de noi. Ne subapreciem si ne invinuim ca nu am reusit ce ne-am propus. De ce trebuie sa ne raportam mereu la realizarile celor din jur?

Conformismul poate fi o dovada a neincrederii in sine

Este adevarat ca societatea impune anumite reguli pe care trebuie sa le urmam. Insa avem in acelasi timp dreptul de a ne afirma identitatea. Nu trebuie sa fim toti la fel. Fiecare are principiile sale, valorile dupa care se ghideaza. Multe persoane nu-si exprima adevaratele opinii sau dorinte pentru a nu fi judecate. Sau actioneaza intr-un anumit mod pentru a se supune majoritatii. Increderea in sine presupune curajul de a fi tu insuti si de a-ti asuma tot ceea ce faci si ce spui, fara teama de a fi aratat cu degetul. Mereu va exista cineva care nu va fi de acord cu tine. Indiferent daca te conformezi sau nu.

De ce e atat de importanta increderea in tine?

Increderea in tine te ajuta sa te simti confortabil asa cum esti, indiferent de deciziile pe care le iei si de reactiile pe care le starnesti celor din jur. Nu are legatura cu felul in care esti privit de ceilalti. Totul se rezuma la structura ta interioara. Este relatia dintre tine si propriul tau ego.

A fi sigur pe tine te ajuta sa iti depasesti limitele, sa devii tot mai bun, sa te perfectionezi. Iti stabilesti obiective din ce in ce mai inalte, pentru ca esti constient de resursele tale interioare. Reusesti sa infrunti esecurile si nu te lasi cuprins de resemnare. Inveti sa ai o atitudine de invingator chiar si in momentele dificile. Accepti provocarile pentru ca doar asa poti progresa. Nu intamplator Tudor Arghezi a spus: "Increderea in sine e increderea in rezultatul lucrului tau".

A avea incredere in tine nu inseamna sa exagerezi cu optimismul sau sa fii nerealist. Ci, pur si simplu, sa te apreciezi la adevarata ta valoare. Sa renunti la subestimare si sa iti valorifici potentialul. Dar pentru toate astea este nevoie sa te cunosti cu adevarat. Sa stii ce calitati si defecte ai. Nu iti ramane decat sa "mergi cu incredere in directia visurilor tale. Traieste viata pe care ti-ai imaginat-o"(Henry David Thoreau).

Anca Irimia

Acest articol a fost vizualizat de 24769 ori.