Sunteti aici :: Antrenament » AI INCERCA SA FACI BUNGEE JUMPING?
AI INCERCA SA FACI BUNGEE JUMPING?
Bungee jumping din elicopter - una din ultimele gaselnite ale nebunilor frumosi obsedati de adrenalina si senzatii tari face ravagii in ultima vreme, in special in randul tinerilor, sau, mai bine zis, al noncomformistilor pentru care varsta e doar un numar. Bungee jumping-ul e o activitate pe care nu o prea putem incadra in categoria sporturilor sau a formelor obisnuite de antrenament, pentru ca nu poate fi practicata cu regularitate, dar e o forma deosebit de antrenanta de a ucide cateva ore in timpul weekend-urilor mult prea monotone in care ne afundam din ce in ce mai mult.
Ce presupune bungee jumping-ul?
In primul rand, bungee jumping-ul implica sarituri de pe structuri inalte, dar si prezenta unei corzi elastice ce are rolul de a tine in siguranta practicantul actului plin de adrenalina. Cladirile inalte, podurile sau baloanele cu aer cald si elicopterele reprezinta tot atatea exemple de structuri mobile sau imobile de pe care indraznetii saritori isi iau avant si isi potolesc setea de aventura. Atat caderile libere, cat si ricoseurile reprezinta principalele puncte de atractie in cadrul acestui tip de activitate fzica.
In momentul in care o persoana sare, coarda elsatica se intinde si acesta incepe sa se balanseze in sus si in jos pana cand toata energia este complet disipata. Incepand cu anul 1980, cand bungee jumping-ul a devenit extrem de popular, milioane de persoane au simtit fiorii de placere caracteristici acestui sport extrem. Evident ca exista standarde atent formulate si instructiuni detaliate care trebuiesc urmate indeaproape in cadrul fiecarei sarituri. Masuratori riguroase trebuie sa asigure faptul ca nu vor exista accidente nedorite cauzate de o lungime necorespunzatoare a corzii elastice sau a folosirii unor echipamente nepotrivite in relatie cu tipul de structuri mobile sau imobile folosite.
Fiecare saritura trebuie asadar tratata cu atentie sporita, pentru a evita accidentarile ce caracterizeaza, din pacate, toate sporturile si formele de miscare. In plus, trebuie mentionata si existenta unei rate a mortalitatii in cazul acestor sarituri; folosirea unor corzi elastice mai lungi decat cele necesare este unul dintre principalii factori care contribuie la aparitia acestor accidente nefericite. Pentru ca lucrurile sa decurga normal si in completa siguranta, aceste corzi trebuie sa fie mai scurte decat inaltimea platformei de pe care urmeaza sa se realizeze saltul, astfel incat coarda sa aiba suficient loc pentru a se intinde. Atunci cand coarda elastica isi atinge lungimea normala, cel care sare fie incepe sa incetineasca sau continua sa accelereze, in functie de viteza cu care se realizeaza saltul inapoi sau ridicarea. In anumite cazuri, incetinirea despre care pomeneam anterior s-ar putea sa nu apara deloc pana cand coarda va fi fost intinsa suficient de mult, deoarece rezistenta corzii la contractii este egala cu zero la o lungime normala si va creste gradual ulterior. In final, aceasta va trebui cel putin sa egalizeze greutatea saritorului.
ECHIPAMENT NECESAR
Coarda elastica folosita de regula in cadrul acestor sarituri este identica cele folosite pentru prima oara in cadrul acestor sarituri. Este facuta din numeroase fasii impletite din latex si acoperite de un strat dur exterior ce poate fi aplicat inainte ca latexul sa fie presat, astfel incat rezistenta corzii in cadrul extensiilor sa fie potrivita. Cei mai indraznesti dintre voi pot chiar sa isi produca propriile corzi elsatice, folosind materiale diferite. Totusi, e nevoie de o atentie cel putin sporita in cadrul acestor activitati "productive", deoarece pana si cea mai mica eroare in procesul de fabricatie domestica poate sa conduca la accidentari grave sau chiar mortale. Recomandarea generala e sa te dai pe mana unor specialisti, in cazul in care vei decide sa dai bungee jumping-ului o sansa, sa te adresezi ceor care inchiriaza echipamentul specific si sa ii lasi sa te instruiasca asa cum se cuvine inainte sa sari. Hamurile sunt de asemenea folosite in prezent, alaturi de atasamentele pentru glezna.
SALTURI SPECIFICE
Catapulta este unul dintre salturile ce implica o pozitie de start de pe pamant; saritorul este conectat la echipamentul de siguranta, coarda este intinsa, apoi i se da drumul, saritorul fiind propulsat in aer.
Turnul geaman. Aceasta saritura este asemanatoare catapultei, cu diferenta ca se folosesc doua corzi oblice. Exista de asemenea doua tunruri, fiecare avand o coarda legata de saritor. Atunci cand corzile sunt intinse, saritorul este eliberat si trimis in aer.
Trambulina. Trambulina foloseste atat elemente caracteristice sariturilor cu corzi elastice, cat si trambulinei. Saritorul incepe prin a sari pe o trambulina, avand atasat un ham corporal legat prin intermediul a doua corzi de bungee jumping de doi stalpi inalti, situati de o parte si de alta a trambulinei. Pe masura ce saritorul incepe sa sara, corzile elastice permit saritorului sa execute miscari ce in mod normal nu ar putea sa fie permise doar de prezenta unei trambuline obisnuite.
Alergarea. In cadrul acestui tip de miscare asociata corzilor de bungee jumping, nu vorbim despre o saritura propriu-zisa, ci despre alergarea de-a lungul unei piste de alergat, adeseori gonflabila, avand atasata o coarda bungee. Participantul trebuie doar sa alerge avand acea coarda legata de el, apoi acesta va fi tras inapoi prin intermediul corzii respective. Activitatea are un succes deosebit in principal la copii.
In final, trebuie retinut faptul ca exista numeroase riscuri de accidentare, asa ca bungee jumping-ul "homemade" nu este recomandat. Cu toate acestea, realizat in conditii propice si in deplina siguranta, poate fi o modalitate iscusita de a-ti dovedi ca esti capabil sa iti depasesti temerile si limitele. Ca o paranteza, unii cercetatori considera ca bungee jumping-ul ar fi "capabil" sa deprecieze sistemul imunitar si sa creasca nivelul de stres al saritorilor.
_
_
Acest articol a fost vizualizat de 52913 ori.
Îmbătrânirea articulaţiilor poate fi limitată
25 Noiembrie 2024Îmbătrânirea fără probleme este despre a-ți păstra sănătatea și energia pe măsură ce anii trec, astfel încât să te bucuri din plin de viață. E vorba de a avea grijă de tine, atât fizic, cât și emoțional, printr-un stil de viață echilibrat care include o alimentație sănătoasă, mișcare regulată și odihnă suficientă. Un aspect esențial este să rămâi activ social și mental.
Conexiunile cu ceilalți și implicarea în activități care îți stimulează mintea te pot ajuta să te simți conectat și împlinit. În plus, gestionarea stresului și a emoțiilor negative joacă un rol important, pentru că liniștea interioară contribuie la sănătatea ta generală.
Totodată, prevenția este cheia. Vizitele regulate la medic, controalele de rutină și adoptarea unor obiceiuri care să sprijine imunitatea te pot ajuta să previi problemele majore. Asta înseamnă și să fii deschis să înveți și să te adaptezi, inclusiv când vine vorba de tehnologie sau noi perspective asupra vieții. Îmbătrânirea fără probleme nu înseamnă să lupți împotriva timpului, ci să-l accepți cu grație, să ai grijă de corpul și mintea ta, și să te bucuri de tot ce ai realizat până acum.
Mic ghid de inlocuiri alimentare
18 Noiembrie 2024Alegerile alimentare sănătoase joacă un rol esențial în menținerea sănătății și a stării de bine. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, oferă nutrienții necesari pentru energie și funcționare optimă a organismului.
Consumarea unei varietăți de alimente ajută la prevenirea deficiențelor nutriționale, iar limitarea zahărului, a grăsimilor trans și a alimentelor procesate poate reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă. Alegerea porțiilor adecvate și hidratarea corectă completează un stil de viață sănătos, contribuind la un corp și o minte în formă optimă.
Cum previi degradarea creierului?
4 Noiembrie 2024Menținerea sănătății creierului este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Printre cele mai eficiente metode se numără o alimentație sănătoasă, somnul adecvat, activitatea fizică regulată și stimularea mentală continuă.
O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine (cum ar fi vitamina B și E) sprijină funcțiile cognitive. Somnul de calitate ajută la consolidarea memoriei și la regenerarea celulară, iar exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui către creier, contribuind la o mai bună funcționare cognitivă. De asemenea, activitățile precum cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot stimula creierul și pot preveni declinul cognitiv.
Menținerea unei vieți sociale active și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mentală.
Disciplina si legatura minte-trup pot fi considerate elementele-cheie ale unui ...
Aruncand un ochi peste originile sale mai mult decat impresionante ...
Care este una dintre cele mai mari problema cu care ...