Suplimentarea cu concentrate proteice din zer si soia mareste raspunsul la antrenamentul cu greutati

Concentratele proteice fac parte din categoria suplimentelor nutritive ale caror efecte pozitive au fost demonstrate prin studii foarte serioase. Utilitatea lor in sport nu mai poate fi pusa la indoiala in zilele noastre. Motivul utilizarii lor este dat de faptul ca administrarea unei cantitati, chiar reduse, de proteine dupa antrenamentul de forta poate stimula sinteza proteinelor musculare si se presupune ca ar reduce catabolismul proteic muscular - in acest fel se obtine o crestere a masei musculare si a fortei. Intr-un studiu recent publicat (2006) in International Journal of Sport Nutrition, cercetatorii de la mai multe universitati canadiene si-au propus sa demonstreze aceasta ipoteza. Mai mult decat atat, ei au dorit sa vada daca o alta ipoteza este reala: utilizarea proteinelor din zer ar conduce la o mai buna absorbtie si utilizare a aminoacizilor rezultati in urma digestiei, decat administrarea proteinelor din soia. Atat proteinele din zer cat si cele din soia sunt considerate proteine de foarte buna calitate, avand un procent relativ mare de aminoacizi esentiali, necesari sintezei proteinelor musculare.

Pentru acest studiu au fost alesi 27 de voluntari - persoane tinere (varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani), dar neantrenate. Acestia au intrat intr-un program de antrenament cu durata de 40 de zile, constand in 3 antrenamente pe saptamana, destinate tuturor grupelor musculare, cu o zi de pauza intre antrenamente. Pentru fiecare grupa musculara se efectuau cate 4-5 serii a 6-12 repetari cu o greutate echivalenta a 60-90% din 1-RM. S-a folosit principiul periodizarii. Pentru a se observa efectele suplimentarii cu proteine, subiectilor li s-a administrat in mod aleator fie 1,2 g/kgcorp/zi concentrat proteic din zer, fie 1,2 g/kgcorp/zi concentrat proteic din soia, fie un placebo, constand in 1,2 g/kgcorp/zi maltodextrina. Suplimentul a fost consumat in 3 doze egale - inainte de antrenament, dupa antrenament si seara la culcare.

La inceputul si la finalul studiului au fost efectuate mai multe determinari, astfel incat sa se poata trage o concluzie in ceea ce priveste evolutia subiectilor. Masa musculara a fost apreciata prin DEXA (absorbtiometrie bifotonica cu raze X), iar forta prin metoda determinarii 1-RM (o repetare maximala) pentru impins de la piept si genuflexiuni. De asemenea, a fost dozat prin spectrofotometrie un metabolit ce apare in urma catabolismului proteinelor miofibrilare - 3-metilhistidina urinara.

Dupa ce a avut loc studiul s-au constatat urmatoarele rezultate: forta a crescut semnificativ mai mult la grupurile care au primit concentrate proteice din zer si soia - in jur de 35% pentru genuflexiuni si 13% pentru impins de la piept, in timp ce la grupul placebo cresterea a fost modesta - 20% pentru genuflexiuni si 7% pentru impins de la piept. In aceeasi masura, dezvoltarea masei musculare a fost semnificativ mai mare la cei care au primit supliment proteic - 2,5 kg in grupul cu supliment din zer si 1,7 kg in grupul cu supliment din soia, spre deosebire de 0,3 kg in grupul placebo. In privinta dozarii 3-metilhistidinei nu s-au observat diferente semnificative intre grupuri.

In urma acestei cercetari, au putut fi stabilite cateva concluzii, dintre care cea mai importanta pare a fi cea conform careia suplimentarea cu concentrate proteice, indiferent de sursa, la persoanele care se antreneaza, are capacitatea sa stimuleze dezvoltarea masei musculare si a fortei intr-o masura mai mare decat simpla efectuare a antrenamentului de forta. De asemenea, momentul administrarii suplimentului pare a fi foarte important. S-a mai constatat ca in timp ce sinteza proteica este stimulata, administarea suplimentara de proteine nu are efect asupra catabolismului proteic.

Dr. Serban Damian

Acest articol a fost vizualizat de 13211 ori.