DIETA IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Urmarile pe care hipertensiunea arteriala le are asupra intregului organism sunt foarte grave. Pericolele care il ameninta pe un bolnav hipertensiv trebuie bine cunoscute de catre bolnavul insusi, pe de o parte deoarece evitarea lor intra in posibilitatile de tratament prin regimul alimentar si pe de alta parte fiindca teama de ele va fi un bun sfatuitor pentru luarea in serios a prescriptiilor dietetice.

Una dintre principalele urmari pe care hipertensiunea arteriala le are este suprasolicitarea inimii. Ea va duce cu timpul la insuficienta cardiaca. Un alt organ care sufera in cursul hipertensiunii arteriale este rinichiul care, mai curand sau mai tarziu, devine incapabil sa mai fie eficient in munca lui de eliminare a deseurilor din organism. Se ajunge astfel la un anumit grad de insuficienta renala, care este cu atat mai grava cu cat, adeseori, se asociaza si cu o insuficienta a inimii. In sfarsit, vasele sanguine supuse unei presiuni arteriale constant crescute sufera un proces de degenerare progresiva: hipertensiunea duce la aparitia timpurie a aterosclerozei cu tot cortegiul sau de complicatii generale sau ale anumitor organe.

In regimul din hipertensiunea arteriala reducerea sau suprimarea sarii de bucatarie din alimentatie va fi prima si cea mai importanta masura. In legatura cu reducerea consumului de sare de bucatarie (5 g pe zi) se va limita si aportul de lichide.

Simpla restrangere a aportului de lichide, chiar fara o mare reducere a cantitatii de sare de bucatarie din alimente, duce adesea la scaderea valorilor tensiunii arteriale. Problema restrictiei de lichide nu este, insa, tocmai atat de simpla cum pare la prima vedere.

Consumul mare de grasime produce si el o acumulare de apa in corp. Un om cu o greutate corporala de 70 kg introduce in mod normal in corp cam 1 kg de apa zilnic prin bauturile pe care le consuma. O cantitate la fel de mare se introduce in fiecare zi odata cu alimentele consumate. La aceste 2 kg lichid se mai adauga aproximativ ½ kg apa ce provine din arderile alimentelor in corp. Se poate deduce ca in hipertensiune, simpla inlocuire a grasimilor animale cu grasimi vegetale nu este suficienta.

Va trebui limitata cantitatea totala de grasimi, deoarece numai in felul acesta se va putea contribui, si pe aceasta cale, la reducerea cantitatii de lichide din organism, crutand efortul care se cere inimii in orice moment. Obezitatea se combate reducand aportul de calorii pentru a obtine o scadere progresiva in greutate, daca bolnavul este obez, si pentru a-l mentine la greutatea normala, in caz ca nu este obez. In acest scop se va restrange cu strictete aportul de glucide. Acesta trebuie sa fie moderat, mai ales daca se constata si o tendinta la cresterea cantitatii de zahar in sange in cursul supraincarcarilor glucidice, asa cum se intampla adesea la persoanele hipertensive obeze.

Se va pune accentul pe un regim bogat in vegetale, care, pe langa faptul ca aduc in organism vitaminele si mineralele necesare, prezinta avantajul de a fi sarace in sodiu si de a exercita o actiune de accelerare a tranzitului intestinal. Rezultatul acestei accelerari a pasajului alimentelor prin tubul digestiv va fi pe de o parte o resorbtie mai mica de materii grase din alimentele ingerate si pe de alta asigurarea unui scaun regulat. Aportul de proteine trebuie sa acopere minimul necesar organismului. In cazul hipertensiunii arteriale simple, necomplicate, proteinele se vor administra in proportie de 1-1,5 g pe 1 kg greutate corporala si pe zi, dintre care cel mult 50% vor fi de origine animala (aceasta cantitate se poate asigura consumand patru pahare de lapte pe zi).

Grasimile, sub forma de grasimi vegetale, se vor consuma in functie de aportul de calorii urmarit. Daca bolnavul nu poate renunta la consumul untului, cantitatea lui pe zi nu trebuie sa depaseasca 25 g. Glucidele se vor administra pana la completarea ratiei de calorii permise pe zi, daca nu exista o tendinta la diabet zaharat. Painea va fi de preferinta fara sare, intermediara. Legumele se consuma in cantitate moderata, pentru a se evita starile de plenitudine care pot fi rau tolerate de hipertensivi.

Se vor elimina fasolea uscata, mazarea, lintea. Ouale ca atare nu sunt recomandate. Se pot folosi albusurile la pregatirea alimentelor (budinci, bezele). Fructele sunt permise in cadrul ratiei zilnice de glucide, fiind repartizate la fiecare masa (nu este bine sa fie consumate toate la o singura masa). Se vor evita compoturile care aduc un surplus de lichid in organism.

Se elimina condimentele tari sau excitantele sistemului nervos central (cafeaua). Alcoolul se poate consuma in doze mici, sub forma unui pahar de vin taiat cu apa. Excesul poate produce insa grave accidente cerebrale si paralizii. Restrictia de sare trebuie riguros respectata. Cantitatea de lichide nu trebuie sa depaseasca pe zi 1,5 l in care sa fie calculate ceaiul, supa, compotul, apa de baut. Ultima masa, de seara, va fi servita cu aproximativ patru ore inainte de culcare.

Dr. Roxana Popescu

Acest articol a fost vizualizat de 50591 ori.