FASCIITA PLANTARA - PROBLEME CU CALCAIUL

Fasciita plantara este cea mai frecventa cauza a durerilor de calcai, localizate in portiunea inferioara a acestuia. De obicei durerea apare la primii pasi facuti dimineata, dupa repausul de noapte, dar se poate instala si la debutul unor activitati precum mersul sau alergatul, se reduce pe masura ce activitatea se desfasoara si de obicei reapare dupa o perioada de odihna si reluarea efortului. Se considera ca fasciita plantara este un raspuns inflamator cronic, nu o inflamatie acuta. Este destul de frecvent intalnita la cei care alearga si care fac nenumarate miscari de dorsiflexie (ridicarea varfului piciorului) si flexie plantara (coborarea varfului piciorului). De asemenea, este frecvent intalnita la cei care iau brusc in greutate.

Fascia plantara este una dintre structurile de rezistenta ale piciorului, care sustine arcul medial longitudinal al talpii. Aceasta fascie este intinsa atunci cand arcul piciorului se aplatizeaza, absorbind forta impactului in momentul in care calcaiul ia contact cu solul. Fascia plantara nu este foarte flexibila si de aceea, in urma acestor socuri repetate pot aparea mici rupturi la nivelul ei.

Haideti sa vedem care sunt semnele si simptomele fasciitei plantare. Durerea la nivelul calcaiului este cel mai frecvent intalnit simptom. Aceasta durere aparuta dimineata, reprezinta un semn clasic al fasciitei plantare. Explicatia instalarii in cursul diminetii este urmatoarea: peste noapte, piciorul sta in flexie plantara, datorita relaxarii musculaturii; acest lucru permite fasciei sa se scurteze. In momentul cand fascia scurtata este intinsa, apare durerea. Durerea apare si in momentul cand este reluata activitatea fizica dupa o perioada de repaus. In istoricul pacientului putem gasi relatarea unei creste rapide in greutate sau modificarea programului de antrenament. Dintre exercitiile de culturism care ar putea sa favoizeze aparitia fasciitei plantare, amintesc ridicarile pe varfuri cu haltera pe umeri sau la aparat, insa cazurile sunt destul de rare.

Cauzele aparitiei fasciitei plantare includ intinderea excesiva a fasciei sau suprasolicitarea, ceea ce produce microtraumatisme in special la nivelul insertiei fasciei pe calcaneu.

Factori predispozanti sunt considerati a fi platfusul, arcuirea excesiva a boltii plantei (talpii), pronatie excesiva, obezitate si crestere brusca in greutate, tendon achilean rigid, cresterea rapida a nivelului activitatii fizice (de exemplu cineva care se apuca dintr-o data sa faca mult sport), purtarea unor pantofi de proasta calitate, alergarea pe suprafata denivelata, meserii care necesita stat in picioare timp indelungat sau transportarea unor greutati mari, imbatranirea, alergarea pe nisip, factori ereditari.

Acasa puteti face exercitii de stretching pentru gamba si laba piciorului si puteti aplica gheata, pana la prezentarea la medic (de preferat un ortoped). Cheia tratamentului este determinarea cauzei, fiindca in unele situatii se poate impune o interventie chirugicala de corectare. Daca este vorba de un platfus, pacientului ii va fi recomandata purtarea unor talonete care sa inalte bolta piciorului.

Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene timp de 2-5 sapamani, insa numai la recomandarea medicului. Este important sa fie evitate acele activitati care irita fascia, cum ar fi mersul in picioarele goale pe suprafata dura. In cazul obezitatii se impune scaderea in greutate. Se poate indica purtarea unor pantofi speciali care absorb socurile la nivelul calcaielor.

O manevra care poate fi eficienta este masajul talpii prin rularea ei pe un tub de 8-10 cm in diametru (o cutie de conserve, spre exemplu).

In cazuri mai grave se indica fizioterapie si purtarea unor dispozitive ortopedice.

Îmbătrânirea articulaţiilor poate fi limitată

25 Noiembrie 2024

Îmbătrânirea fără probleme este despre a-ți păstra sănătatea și energia pe măsură ce anii trec, astfel încât să te bucuri din plin de viață. E vorba de a avea grijă de tine, atât fizic, cât și emoțional, printr-un stil de viață echilibrat care include o alimentație sănătoasă, mișcare regulată și odihnă suficientă. Un aspect esențial este să rămâi activ social și mental.

Conexiunile cu ceilalți și implicarea în activități care îți stimulează mintea te pot ajuta să te simți conectat și împlinit. În plus, gestionarea stresului și a emoțiilor negative joacă un rol important, pentru că liniștea interioară contribuie la sănătatea ta generală.

Totodată, prevenția este cheia. Vizitele regulate la medic, controalele de rutină și adoptarea unor obiceiuri care să sprijine imunitatea te pot ajuta să previi problemele majore. Asta înseamnă și să fii deschis să înveți și să te adaptezi, inclusiv când vine vorba de tehnologie sau noi perspective asupra vieții. Îmbătrânirea fără probleme nu înseamnă să lupți împotriva timpului, ci să-l accepți cu grație, să ai grijă de corpul și mintea ta, și să te bucuri de tot ce ai realizat până acum.

Mic ghid de inlocuiri alimentare

18 Noiembrie 2024

Alegerile alimentare sănătoase joacă un rol esențial în menținerea sănătății și a stării de bine. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, oferă nutrienții necesari pentru energie și funcționare optimă a organismului.

Consumarea unei varietăți de alimente ajută la prevenirea deficiențelor nutriționale, iar limitarea zahărului, a grăsimilor trans și a alimentelor procesate poate reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă. Alegerea porțiilor adecvate și hidratarea corectă completează un stil de viață sănătos, contribuind la un corp și o minte în formă optimă.

Cum previi degradarea creierului?

4 Noiembrie 2024

Menținerea sănătății creierului este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Printre cele mai eficiente metode se numără o alimentație sănătoasă, somnul adecvat, activitatea fizică regulată și stimularea mentală continuă.

O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine (cum ar fi vitamina B și E) sprijină funcțiile cognitive. Somnul de calitate ajută la consolidarea memoriei și la regenerarea celulară, iar exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui către creier, contribuind la o mai bună funcționare cognitivă. De asemenea, activitățile precum cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot stimula creierul și pot preveni declinul cognitiv.

Menținerea unei vieți sociale active și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mentală.