MENTINEREA SCADERII IN GREUTATE

Cursul obisnuit de terapie a scaderii in greutate arata ca greutatea este pierduta repede la inceput, si punctul de cea mai mare scadere se petrece la 6 luni dupa inceperea tratamentului; apoi greutatea este incet recistigata pina cind ajunge aproape de nivelul original.

Deseori, 30-35% din greutatea pierduta de o persoana este recistigata in timpul primului an dupa tratament, si cresterea in greutate persista frecvent cu o pierdere medie de aproximativ 1,8 kg la 4 ani dupa tratament. Aproximativ 20% din indivizi pot fi considerati ca au reusit atunci cind se obtine pierderea intentionata a cel putin 10% din greutate si mentinerea acelei greutati pentru un minimum de 1 an.

In timp ce programele de scadere a greutatii s-au dovedit a avea succes, mentinerea scaderii a ramas o problema in ciuda utilizarii a numeroase strategii de schimbare a comportamentului. Au fost examinate diferite strategii precum contactul continuu cu terapeutul, antrenamentul de prevenire a recaderii, oferirea de alimente preambalate, implementarea suportului celor in aceeasi situatie si includerea programelor cu multe fatete dupa tratamentul de pierdere a greutatii.

Sint implicate instruirea in recunoasterea circumstantelor de risc mare pentru recadere, cum ar fi mincatul la petreceri sau la restaurant, si restructurarea gindurilor negative pentru a coopera cu sentimentul de vina legat de nereusita. De asemenea, este implicat un proces in 5 pasi care include identificarea problemei de catre individ, formularea solutiei alternative, luarea deciziilor, si testarea si evaluarea acelor decizii pina la rezolvarea problemei. Totusi, problema mentinerii dificile a pierderii greutatii persista, facindu-i pe unii sa se intrebe daca programele de mentinere sint folositoare doar pentru a amina recistigarea greutatii la "un pret adaugat".

Scaderea in greutate si mentinerea sa pot imbunatati sau chiar preveni factorii de risc pentru BCV si dezvoltarea co-morbiditatilor legate de greutate. Scaderea in greutate modesta (5-10% din greutatea initiala) este asociata cu imbunatatirea a citorva factori de risc stabiliti pentru BCV, de exemplu hipertensiunea, dislipidemia, incidenta redusa a tipului 2 de diabet, ca si o imbunatatire in controlul diabetului.

Un studiu examinind presiunea sanguina a gasit ca o scadere in greutate de 5,1 kg a rezultat in reducerea presiunii sanguine sistolice de 4,44 mm Hg, si a celei diastolice de 3,57 mm Hg; reducerile au fost semnificativ mai mari la slabiri mai substantiale. Totusi, efectele pozitive ale pierderii greutatii nu ramin decit daca pierderea in greutate este mentinuta. In timp ce nivelurile trigliceridelor din ser si LDL colesterolului descresc tipic in timpul primelor 2 luni de scadere in greutate, o recrestere a greutatii determina lipidele sa se intoarca la nivelurile anterioare, facind astfel imperativa prevenirea cresterii in greutate.

Studiul indivizilor ce au avut succes in strategiile comportamentale de mentinere a scaderii in greutate au relevat activitate fizica crescuta, consumarea unei diete reduse in grasimi, monitorizarea regulata a alimentelor consumate si greutatii corporale, restringerea varietatii de alimente consumate, consumarea unei diete saptaminale consistente, mincarea micului dejun, si limitarea timpului petrecut privind programele de televiziune.

Grupul studiat a fost compus din 77% femei, 95% albi, 82% cu studii superioare. Alte studii importante apartin la 6 categorii dupa tipul de interventie folosita pentru mentinerea scaderii in greutate: internetul (grupuri in sesiuni de discutii de terapie comportamentala); strategii de mentinere dupa o dieta cu foarte putine calorii (tipic 800 de calorii zilnic, in forma lichida, incluzind vitamine si suplimente minerale, fibre din carbohidrati, ceai verde, cafeina, proteine); farmacoterapia (orlistat, un inhibitor de lipaza care descreste absorbtia de grasime din dieta in tractul gastrointestinal, sibutramina, care suprima apetitul prin inhibarea reluarii norepinefrinei si serotoninei, acarboza, folosit pentru diabetul de tip 2, si sertralin, un inhibitor al repreluarii serotoninei); terapia comportamentala (terapeut, grupuri de suport); activitatea fizica (antrenament de rezistenta si mersul pe jos); terapii alternative (qigong, cuprinzind respiratie, meditatie si anumite exercitii; acupresiune, cu focalizare mentala).

In concluzie, tratamentele de mentinere a scaderii in greutate cu medicatie (cel mult 2 ani, dupa care din pacate efectul inceteaza), modificarile dietetice, suplimentarea cu cafeina sau proteine, urmind o dieta scazuta in grasimi, activitatea fizica, contactul cu alti participanti, terapia de rezolvare a problemelor aparute pe parcurs, si tratamentul de acupresiune au fost cele mai eficiente in reducerea recistigarii in greutate dupa tratamentul de scadere a greutatii. Acestea merita studiate in continuare pentru marirea eficientei. De asemenea, studiul trebuie continuat si pentru gasirea unor cai noi, neexplorate pina in prezent.

Acest articol a fost vizualizat de 45886 ori.