COLITA DE FERMENTATIE

Colita este inflamatia intestinului gros. Boala este, de obicei, cronica, evolueaza incet, cu perioade de sanatate aparenta, intrerupte de agravari episodice, provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, frig.

In linii generale, regimul alimentar pentru colita de fermentatie va fi normocaloric, in caz ca greutatea individului corespunde varstei, sexului, taliei. Cand bolnavul este denutrit, ceea ce se intampla deseori din cauza restrictiilor pe care si le-a autoimpus ca urmare a suferintei, a unei diete gresit conduse si prea prelungite, alimentatia trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta continutul dietei trebuie sa fie normal in ceea ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si unele fainoase, care fermenteaza usor, la nivelul colonului drept. Se vor consuma paine alba prajita, orez, gris, peltele si in mai mica masura mamaliga. Cantitatea de grasimi va fi normala. Regimul va fi bogat in vitaminele din grupul B si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi metode culinare care sa transforme alimentele, in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor exclude adaosurile gustative, iritante, daunatoare, precum si alimentele excitante ale sistemului nervos.

Alimentele indicate in colita de fermentatie sunt urmatoarele:

Bauturi: infuzie de menta, de maces, de musetel, sucuri de legume, de fructe, limonada (preparata cu apa plata).
Paine: alba si prajita.

Fainoase: de calitate buna, orez, fidea, taitei bine fierti si de preferinta sub forma de budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta; toate in cantitati moderate.

Carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbecut, ficat, carne de pui, de preferinta tocate sau fripte la gratar sau fierte inabusit ca friptura, friptura la cuptor, chiftele marinate dietetice, ardei umpluti sau musaca; mai rar mancare de carne cu legume in cantitate mica (dintre cele permise mai jos), cu sosuri dietetice, adica fara grasime prajita.

Peste: peste slab de rau, peste in aspic, peste rasol, peste fript in pergament la cuptor, peste fript la gratar sau saramura moderat sarata.

Mezeluri: sunca slaba, parizer dietetic.

Oua: in supe sau in budinci si sufleuri, omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus.

Legume: morcovi, dovlecei, fasole verde frageda, conopida, cartofi in cantitate mica preparati in supe-creme, ca pireuri; soteuri taiate in rondele foarte subtiri sau ca fideluta fina, ca sufleuri fierte la aburi sau budinci; rareori, si in cantitate moderata, ca mancare de legume cu carne si sosuri dietetice. Pireul de legume bine fierte, batut cu unt, se digera usor, deoarece celuloza este complet sfaramata prin zdrobire. Legumele se consuma, deasemenea, in cantitati mici (150-200 g). Metoda ideala de fierbere a legumelor este fierberea la aburi, prin care legumele isi pierd o cantitate mai mica din substantele hranitoare si din gustul specific fiecareia din ele. Sub influenta aburilor, invelisul celulozic al vegetalelor pocneste si in felul acesta amidonul din celule devine mai accesibil sucurilor digestive. Sufleurile de legume cu celuloza fina sunt bine tolerate, pentru ca se prepara dintr-un pireu legat cu un sos dietetic si, fierbandu-se la aburi, nu contin grasime degradata.

Salate: sfecla coapta la cuptor, salata verde tanara frageda, rosii bine coapte, morcov ras, rareori ardei gras bine copt. Salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-150 g. Salatele de cruditati nu sunt suportate la fel de toti bolnavii.

Fructe: rareori, cand starea intestinului este perfect restabilita sunt permise piersici si pere crude, curatate de coaja. De preferinta, se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit fructe coapte la cuptor, rareori pireuri de fructe crude rase, compot din fructe curatate de coaja, putin indulcit, in cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe, sufleuri din pireuri de fructe si albus, coapte la cuptor. Gelatinele de fructe sau de sucuri de fructe, de cacao, de branza, sunt deserturi foarte bine tolerate in colita de fermentatie, deoarece se digera complet in stomac si nu obosesc interstinul.

Supe: supele se prepara din carne si din oase. Supele din carne devin mai hranitoare cu adaos de perisoare din carne, de galuste de gris, de orez sau de galuste de branza. Uneori se pot consuma si supe-creme de legume, supa limpede de legume cu branza rasa sau cu perisoare de carne. Pentru stimularea poftei de mancare se pot acri supele cu putin bors, cu cate o lingura de iaurt la portie, suc de lamaie. Supele se vitaminizeaza cu sucuri de legume, pregatite in momentul servirii.

Grasimi: untul se foloseste pentru uns painea prajita, pentru soteul de legume, supe-creme si sufleuri. Untul nu se prajeste, ci se adauga in farfurie peste felul fierbinte sau se unge cu el forma de dat la cuptor. Uleiul se fierbe inabusit cu friptura ori soteurile din legumele permise sau se adauga la salate. Este permisa si putina frisca.

Condimente: pentru carne si sosul de friptura: cimbru uscat, uneori ceapa fiarta, foarte putin usturoi, foi de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate. Pentru deserturi: vanilina, putina scortisoara, coaja rasa de lamaie sau de portocala.

Deserturi: gelatine din ceai de menta, cacao, sucuri de fructe si branza de vaci, tarte cu peltea de gutui, aluat fiert (ecler), aluat uscat, biscuiti de albus si biscuiti fara creme, peltele, spuma de albus batuta cu zahar in loc de frisca. Deasemenea, sunt permise bezelele. Dintre dulciurile concentrate se tolereaza pasta si pelteaua de fructe (in mod special de gutui si de afine), consumate ca desert la sfarsitul mesei sau ca umplutura pentru tarte.

Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, se va avea in vedere si toleranta personala a fiecaruia. Ceea ce este insa deosebit de important este ca felurile de mancare sa nu depaseasca cantitati moderate. Este posibil ca alimentele, de obicei, bine tolerate sa produca o diaree atunci cand se face abuz cantitativ si un aliment nepermis sa fie perfect tolerat consumat intr-o cantitate foarte mica.

Dieta antiinflamatoare

13 Ianuarie 2025

Dieta antiinflamatoare este un stil de alimentație care ajută la reducerea inflamației din organism și promovează sănătatea pe termen lung. Se bazează pe consumul de alimente naturale, integrale, bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele proaspete, peștele gras, nucile, semințele și uleiul de măsline. Acestea sunt pline de antioxidanți și grăsimi sănătoase care combat efectele radicalilor liberi și susțin echilibrul intern.

Un aspect important al acestei diete este evitarea alimentelor procesate, a zahărului rafinat, a grăsimilor trans și a excesului de carne roșie. Acestea pot favoriza inflamația cronică, care este asociată cu numeroase probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul și chiar anumite tipuri de cancer. Pe lângă alegerile alimentare, o hidratare adecvată și un aport constant de fibre contribuie la sănătatea microbiomului intestinal, un factor-cheie în gestionarea inflamației.

Astfel, această dietă nu doar că sprijină sănătatea fizică, dar poate avea un efect pozitiv și asupra nivelului de energie și stării generale de bine. Adoptarea unei diete antiinflamatoare nu înseamnă restricții drastice, ci mai degrabă o abordare echilibrată și conștientă a ceea ce punem în farfurie. Este un pas simplu, dar puternic, pentru a avea grijă de corpul nostru în fiecare zi.

7 Strategii Puternice pentru Combaterea Stresului

6 Ianuarie 2025

Te-ai simțit vreodată copleșit de stres, fără să știi cum să-l gestionezi? Stresul poate să ne afecteze pe toți, dar vestea bună este că există soluții simple și eficiente pentru a-l controla. În acest videoclip, îți prezint 8 metode pe care le folosesc eu personal pentru a reduce stresul și pentru a avea o stare de bine mai bună în fiecare zi.

Vei afla: ✨ De ce mișcarea este un instrument magic în combaterea stresului și cum poți să o integrezi ușor în rutina ta zilnică. Chiar și 10-15 minute de exerciții fizice pot face o diferență uriașă pentru mintea ta. ✨ Importanța alimentației echilibrate în gestionarea stresului: ce alimente pot contribui la starea ta de calm și de ce este bine să eviți excesele de zahăr și cafeină. ✨ Tehnici de respirație profundă și meditație pentru a te relaxa rapid și pentru a-ți calma sistemul nervos. Acestea sunt metode pe care le poți folosi oricând, chiar și atunci când ai doar câteva minute la dispoziție. ✨ Cum timpul petrecut în natură poate să-ți reducă nivelul de stres. O plimbare prin parc sau o escapadă în natură pot face minuni pentru starea ta mentală. ✨ Beneficiile suplimentelor precum Ashwagandha KSM-66 în reducerea stresului și a anxietății. Voi explica cum funcționează acest adaptogen, ce efecte are asupra corpului și cum poate contribui la un somn mai bun. ✨ De ce relațiile sociale sunt esențiale în lupta cu stresul. Petrecerea timpului cu prietenii sau familia nu doar că te ajută să te relaxezi, dar contribuie și la o stare de bine generală. ✨ Rolul somnului de calitate în reducerea stresului și cum să-ți creezi un mediu ideal pentru odihnă. Somnul insuficient poate amplifica nivelul de stres, dar există soluții pentru a îmbunătăți acest aspect. ✨ Impactul activităților creative și a hobby-urilor asupra reducerii stresului. Descoperă cum pasiunea pentru un hobby poate deveni un instrument puternic pentru relaxare.

Dieta cu dulciuri? Cum e posibil?

30 Decembrie 2024

Când vrei să slăbești, consumul de dulciuri poate fi o adevărată provocare, mai ales dacă ai obiceiul să le incluzi în rutina zilnică. Totuși, nu este nevoie să le elimini complet, ci să găsești un echilibru care să-ți permită să te bucuri de ele fără să-ți afecteze progresul. Este important să înțelegi că moderația este cheia – porții mai mici și alegerea unor alternative mai sănătoase, precum ciocolata neagră sau deserturile fără zahăr adăugat, pot face diferența.

Un alt aspect important este să fii atent la momentul în care mănânci dulciurile. De exemplu, este mai bine să le consumi după o masă principală decât pe stomacul gol, deoarece asta poate preveni fluctuațiile bruște ale glicemiei. În plus, satisfacerea poftelor prin înlocuitori naturali, cum ar fi fructele proaspete sau iaurturile cu puțină miere, poate fi la fel de plăcută, dar mult mai benefică pentru sănătatea ta. De multe ori, pofta de dulce poate ascunde alte nevoi ale organismului, precum lipsa unui aport suficient de nutrienți sau chiar deshidratarea.

Așadar, asigură-te că dieta ta include proteine, fibre și grăsimi sănătoase, care îți pot menține nivelul de sațietate mai ridicat și îți reduc dorința de a ronțăi ceva dulce. Nu uita să bei suficientă apă pe parcursul zilei, pentru că uneori setea poate fi confundată cu foamea. În final, nu te învinovăți dacă cedezi ocazional unei prăjituri sau unui baton de ciocolată. Slăbitul nu este despre perfecțiune, ci despre un stil de viață echilibrat și sustenabil. Bucură-te de momentele de răsfăț, dar fii conștient de alegerile tale și amintește-ți că fiecare pas mic contează în călătoria spre obiectivul tău.