COLITA DE FERMENTATIE

Colita este inflamatia intestinului gros. Boala este, de obicei, cronica, evolueaza incet, cu perioade de sanatate aparenta, intrerupte de agravari episodice, provocate de abateri de la regim, emotii, stari de enervare, frig.

In linii generale, regimul alimentar pentru colita de fermentatie va fi normocaloric, in caz ca greutatea individului corespunde varstei, sexului, taliei. Cand bolnavul este denutrit, ceea ce se intampla deseori din cauza restrictiilor pe care si le-a autoimpus ca urmare a suferintei, a unei diete gresit conduse si prea prelungite, alimentatia trebuie imbogatita pentru recastigarea greutatii pierdute. Pentru aceasta continutul dietei trebuie sa fie normal in ceea ce priveste aportul de glucide, excluzand insa celuloza si unele fainoase, care fermenteaza usor, la nivelul colonului drept. Se vor consuma paine alba prajita, orez, gris, peltele si in mai mica masura mamaliga. Cantitatea de grasimi va fi normala. Regimul va fi bogat in vitaminele din grupul B si in vitamina C (sucuri de fructe). Se vor folosi metode culinare care sa transforme alimentele, in asa fel ca sa fie cat mai usor de digerat. Se vor exclude adaosurile gustative, iritante, daunatoare, precum si alimentele excitante ale sistemului nervos.

Alimentele indicate in colita de fermentatie sunt urmatoarele:

Bauturi: infuzie de menta, de maces, de musetel, sucuri de legume, de fructe, limonada (preparata cu apa plata).
Paine: alba si prajita.

Fainoase: de calitate buna, orez, fidea, taitei bine fierti si de preferinta sub forma de budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta; toate in cantitati moderate.

Carne: carne slaba de vaca, de vitel, de porc slaba, cotlet de berbecut, ficat, carne de pui, de preferinta tocate sau fripte la gratar sau fierte inabusit ca friptura, friptura la cuptor, chiftele marinate dietetice, ardei umpluti sau musaca; mai rar mancare de carne cu legume in cantitate mica (dintre cele permise mai jos), cu sosuri dietetice, adica fara grasime prajita.

Peste: peste slab de rau, peste in aspic, peste rasol, peste fript in pergament la cuptor, peste fript la gratar sau saramura moderat sarata.

Mezeluri: sunca slaba, parizer dietetic.

Oua: in supe sau in budinci si sufleuri, omleta dietetica, ou fiert, spuma de albus.

Legume: morcovi, dovlecei, fasole verde frageda, conopida, cartofi in cantitate mica preparati in supe-creme, ca pireuri; soteuri taiate in rondele foarte subtiri sau ca fideluta fina, ca sufleuri fierte la aburi sau budinci; rareori, si in cantitate moderata, ca mancare de legume cu carne si sosuri dietetice. Pireul de legume bine fierte, batut cu unt, se digera usor, deoarece celuloza este complet sfaramata prin zdrobire. Legumele se consuma, deasemenea, in cantitati mici (150-200 g). Metoda ideala de fierbere a legumelor este fierberea la aburi, prin care legumele isi pierd o cantitate mai mica din substantele hranitoare si din gustul specific fiecareia din ele. Sub influenta aburilor, invelisul celulozic al vegetalelor pocneste si in felul acesta amidonul din celule devine mai accesibil sucurilor digestive. Sufleurile de legume cu celuloza fina sunt bine tolerate, pentru ca se prepara dintr-un pireu legat cu un sos dietetic si, fierbandu-se la aburi, nu contin grasime degradata.

Salate: sfecla coapta la cuptor, salata verde tanara frageda, rosii bine coapte, morcov ras, rareori ardei gras bine copt. Salatele se permit in cantitati care sa nu depaseasca 100-150 g. Salatele de cruditati nu sunt suportate la fel de toti bolnavii.

Fructe: rareori, cand starea intestinului este perfect restabilita sunt permise piersici si pere crude, curatate de coaja. De preferinta, se vor bea insa intre mese ca sucuri. Se permit fructe coapte la cuptor, rareori pireuri de fructe crude rase, compot din fructe curatate de coaja, putin indulcit, in cantitate moderata, gelatine din sucuri de fructe, sufleuri din pireuri de fructe si albus, coapte la cuptor. Gelatinele de fructe sau de sucuri de fructe, de cacao, de branza, sunt deserturi foarte bine tolerate in colita de fermentatie, deoarece se digera complet in stomac si nu obosesc interstinul.

Supe: supele se prepara din carne si din oase. Supele din carne devin mai hranitoare cu adaos de perisoare din carne, de galuste de gris, de orez sau de galuste de branza. Uneori se pot consuma si supe-creme de legume, supa limpede de legume cu branza rasa sau cu perisoare de carne. Pentru stimularea poftei de mancare se pot acri supele cu putin bors, cu cate o lingura de iaurt la portie, suc de lamaie. Supele se vitaminizeaza cu sucuri de legume, pregatite in momentul servirii.

Grasimi: untul se foloseste pentru uns painea prajita, pentru soteul de legume, supe-creme si sufleuri. Untul nu se prajeste, ci se adauga in farfurie peste felul fierbinte sau se unge cu el forma de dat la cuptor. Uleiul se fierbe inabusit cu friptura ori soteurile din legumele permise sau se adauga la salate. Este permisa si putina frisca.

Condimente: pentru carne si sosul de friptura: cimbru uscat, uneori ceapa fiarta, foarte putin usturoi, foi de dafin in cantitate mica, verdeturi tocate. Pentru deserturi: vanilina, putina scortisoara, coaja rasa de lamaie sau de portocala.

Deserturi: gelatine din ceai de menta, cacao, sucuri de fructe si branza de vaci, tarte cu peltea de gutui, aluat fiert (ecler), aluat uscat, biscuiti de albus si biscuiti fara creme, peltele, spuma de albus batuta cu zahar in loc de frisca. Deasemenea, sunt permise bezelele. Dintre dulciurile concentrate se tolereaza pasta si pelteaua de fructe (in mod special de gutui si de afine), consumate ca desert la sfarsitul mesei sau ca umplutura pentru tarte.

Toate aceste alimente nu sunt suportate la fel de toti bolnavii de colita. De aceea, se va avea in vedere si toleranta personala a fiecaruia. Ceea ce este insa deosebit de important este ca felurile de mancare sa nu depaseasca cantitati moderate. Este posibil ca alimentele, de obicei, bine tolerate sa produca o diaree atunci cand se face abuz cantitativ si un aliment nepermis sa fie perfect tolerat consumat intr-o cantitate foarte mica.

Cum alegi un nutritionist bun in Bucuresti?

22 Aprilie 2025

Menținerea unei stări optime de sănătate și prevenirea afecțiunilor cronice presupun, în mod esențial, adoptarea unui regim alimentar echilibrat. Pentru a obține rezultate sustenabile și adaptate nevoilor proprii, este indicată consultarea unui expert în nutriție. Deși în București există numeroși profesioniști în acest domeniu, identificarea celui mai potrivit poate deveni o sarcină dificilă fără un set clar de repere.

Acest material îți oferă câteva direcții utile pentru a facilita procesul de selecție. În primul rând, este esențial să te asiguri că nutriționistul are o pregătire academică solidă și o practică relevantă în domeniu. Un dietetician calificat este, de regulă, absolvent al unei instituții de învățământ superior din aria științelor medicale, cu specializare în Nutriție și Dietetică. Acesta este capabil să interpreteze rezultatele analizelor clinice și să conceapă planuri nutriționale personalizate, în funcție de particularitățile fiziologice ale fiecărui individ.

Totodată, este recomandabil să alegi un specialist care deține experiență practică în aria ta de interes – fie că urmărești reducerea greutății corporale, dezvoltarea masei musculare sau controlul unei patologii specifice, cum ar fi diabetul. Un profesionist competent va solicita evaluări medicale înainte de a propune o intervenție alimentară, evitând dietele dezechilibrate sau soluțiile extreme. Un plan nutrițional eficient trebuie să fie realist, sustenabil și integrat stilului tău de viață.

Evaluarea opiniilor altor pacienți poate constitui, de asemenea, un criteriu valoros. Recenziile disponibile online sau recomandările directe pot oferi indicii relevante despre seriozitatea, empatia și eficiența specialistului. În plus, este important să iei în calcul amplasarea cabinetului, disponibilitatea programărilor și opțiunile de consiliere la distanță – mai ales în contextul actual, în care telemedicina este tot mai frecvent utilizată.

Pentru a simplifica alegerea, îți recomandăm Centrul Medical Superfit, unde vei găsi o echipă de profesioniști cu experiență și acces la tehnologii de ultimă generație, pregătiți să te sprijine cu soluții personalizate și eficiente. Îi poți contacta telefonic la 0722 61 67 85 sau poți face o vizită la sediul din Str. Moise Nicoară 20, sector 3, București.

Remedii Naturale pentru Sănătatea Articulațiilor

3 Aprilie 2025

Pentru a ne menține articulațiile sănătoase, e important să le folosim corect și să le protejăm de suprasolicitare. Mișcarea regulată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, ajută la menținerea flexibilității și la întărirea mușchilor care susțin articulațiile.

Hidratarea joacă și ea un rol esențial, deoarece lichidul sinovial din articulații are nevoie de apă pentru a le menține lubrifiate. Alimentația echilibrată contribuie și ea la sănătatea articulațiilor. Alimente bogate în omega-3, cum ar fi peștele gras, nucile și semințele, reduc inflamația, iar colagenul și vitamina C din citrice, ardei sau supa de oase ajută la regenerarea cartilajului. E bine să evităm excesul de zahăr și alimentele ultraprocesate, care pot favoriza inflamația și rigiditatea articulară.

Greutatea corporală are un impact mare asupra articulațiilor, mai ales asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Dacă avem kilograme în plus, presiunea asupra acestor articulații crește, ceea ce poate duce la uzură și dureri. Menținerea unei greutăți sănătoase printr-o alimentație echilibrată și mișcare regulată poate preveni multe probleme.

Nu în ultimul rând, postura corectă și evitarea mișcărilor bruște sau repetitive pot preveni accidentările. Dacă stăm mult timp la birou, e bine să facem pauze pentru a ne mișca, iar dacă ridicăm greutăți, trebuie să folosim tehnici corecte pentru a proteja coloana și articulațiile. Cu puțină grijă și atenție, ne putem menține articulațiile sănătoase și flexibile pentru mai mult timp!

Magneziul, mineralul esenţial pentru sănătatea ta!

17 Februarie 2025

Magneziul este un mineral esențial pentru sănătatea noastră, dar adesea trecut cu vederea. Joacă un rol crucial în peste 300 de reacții biochimice din organism, contribuind la funcționarea optimă a mușchilor și a sistemului nervos, la reglarea glicemiei și la menținerea sănătății oaselor.

Un nivel adecvat de magneziu ajută la reducerea stresului și a oboselii, îmbunătățind calitatea somnului și starea generală de bine. De asemenea, susține sănătatea cardiovasculară, ajutând la menținerea unei tensiuni arteriale normale și la prevenirea aritmiilor. Alimente precum nucile, semințele, legumele cu frunze verzi și cerealele integrale sunt surse excelente de magneziu, dar uneori suplimentele pot fi necesare, mai ales în perioade de stres intens sau efort fizic crescut.

Deficiența de magneziu poate duce la crampe musculare, iritabilitate, insomnie și chiar probleme cardiace, așa că este important să ne asigurăm că avem un aport suficient pentru o viață echilibrată și sănătoasă.