BOALA FIBROCHISTICA MAMARA

Orice disconfort la nivelul sanilor ne alarmeaza sau cel putin ar trebui sa faca asta. Cand acesta este ciclic, se caracterizeaza prin durere locala uni sau bilaterala si senzatie de tensiune, cel mai probabil se traduce prin mastoza fobrochistica (boala fibrochistica mamara). Ea afecteaza un mare procent de femei, inca din adolescenta si pana tarziu spre menopauza. Varful este varsta fertila a celor 30 de ani. In afara de ceea ce scriu revistele, forumurile de sanatate sau ce se aude la coltul blocului, diagnosticul acestei afectiuni este relativ dificil de facut. La multe femei simtomele sunt reduse in intensitate, resimtite ca senzatie de tensiune sau usoara durere la palparea sanilor. Cel mai frecvent manifestarile se situeaza in intervalul de timp de dinaintea menstruatiei. La alte femei senzatia de durere este chinuitoare, la palpare se identifica o masa relativ neuniforma, cu zone de noduli localizati in ambii sani.

De ce sanii se comporta astfel?

Boala fibrochistica afecteaza tesutul glandular mamar. Singura functie cunoascuta a acestor acini glandulari este secretia lactata. Acestia sunt inconjurati de o masa de tesut adipos si conjunctiv cu rol de sustinere. Acinii glandulari sunt compusi din 2 tipuri de celule; unele care secreta laptele interconectate cu canalele galactofore si altele dispuse ca o camasa, periferic, celulele epiteliale. Factorul cheie pentru modificarea de structura a tesutului glandular este dat de variatiile hormonale de-a lungul unui ciclu menstrual si mai precis a nivelului de progesteron si estrogen. Ei pot afecta direct tesutul mamar determinand crestere si multiplicare celulara. Pe langa estrogen si progesteron si alti hormoni pot induce modificari tisulare la nivelul sanilor. Este vorba de prolactina, insulina, hormonii tiroidieni si unii factori de crestere. Odata cu instalarea unei noi perioade menstruale celulele pana atunci stimulate intra intr-un proces de moarte celulara programata, numit apoptoza, sufera distructii partiale sub influenta unor enzime locale si resturile sunt preluate mai departe de celule inflamatorii. Procentul de distructie celulara, gradul de inflamatie si eficienta celulelor care curata mediul de elementele celulare distruse variaza la fiecare femeie in parte, de la luna la luna sau chiar de la un san la altul.

Boala fibrochistica mamara afecteza in special femeile peste 30 de ani. De fapt este un proces cumulativ care incepe chiar la pubertate si continua pana la menopauza. Ca regula boala afecteaza ambii sani si foarte rar este unilaterala. Debutul afectiunii poate fi la un singur san, dar cu timpul si celalalt san "il ajunge din urma". Afectiunea sperie orice femeie pentru ca durerea la nivelul sanilor poate sugera cancer mamar. Mai ales atunci cand este unilaterala si situata numai intr-o singura zona a sanului, diferentierea de o afectiune maligna a sanului este relativ dificil de facut chiar si pentru un specialist. Ca si chei de diagnostic pentru boala fibrochistica, fara a le transforma in criterii de diagnostic, sunt durerea care variaza cu perioada ciclului menstrual, senzatia de tensiune, de relativa dezorganizare in tesutul mamar. Durerea se localizeaza cel mai adesea in cadranul supero-extern dispus spre zona axilara a sanului. Mamografiile sunt relativ dificil de interpretat si se prefera echografia mamara. In unele cazuri cel mai sigur examen ramane punctia biopsie mamara. Ea transeaza cel mai clar diagnosticul.

Exista un risc de trasnformare neoplazica al unei astfel de afectiuni benigne? Ei bine, cam da. Daca hiperplazia este una normala riscul este redus. In cazul unui proces de hiperplazie atipica riscul creste. Ea implica mutatii genetice care se acumuleaza pe parcurs la nivelul celulelor care nu mai raspund normal la procesele de stimulare hormonala. Factorii de mediu, toxinele acumulate in procesele metabolice pot afecta procesele de reparatie tisulara si de eliminare a detritusurilor celulare din organism. Trebuie ca toate femeile si nu putine la numar sa faca biopsie pentru a transa riscul de cancer mamar? Intrebarea ramane pentru moment fara un raspuns precis; nu s-au identificat corelatii intre intensitatea simptomelor si riscul de neoplazie. Boala urmarita de clinician in timp, pachetul genetic mostenit de femeie pot dicta necesitatea unei biopsii.

Orice femeie, afectata sau nu, trebuie sa se autoexamineze. O palpare atenta a masei glandulare, a zonei periferice de ganglioni axilari trebuie facuta intre zilele 7 si 10 ale ciclului menstrual. In acest interval de timp acumularile de lichid si cresterea celulara sunt minime. Mai ales la femeile cu manifestari constante premenstruale, cu istoric familial de cancer de san sau ovar se impune un control la medic o data sau de doua ori pe an.

Liniile de tratament urmaresc reducerea simptomelor si corectarea modificarilor hormonale. Purtarea sutienului chiar si noaptea, administrarea de paracetamol si de alte antiinflamatoare nesteroidiene poate reduce simptomele. Sunt studii care au aratat ca se pot obtine beneficii si dupa administrarea de vitamine precum C, E, vitamina B6 sau A. O alimentatie bogata in acizi grasi esentiali poate aduce beneficii.

Femeile cu ciclu menstrual neregulat sunt mai frecvent afectate, datorita stimularii indelungate si neregulate hormonale. Un control facut la medicul endocrinolog va stabili un tratament corect cu contraceptive orale, care prin reglarea ciclului menstrual vor reduce bombardarea haotica cu hormoni a tesutului mamar. Pentru pacientele histerectomizate sau cele care fac terapie de substitutie hormonala se impune o pauza de 5 zile "fara estrogeni" in cursul ciclului menstrual.

Modificarile hormonale din diabet sau disfunctiile tiroidiene se fac si ele culpabile de manifestari. Tratamentul de scurta durata cu antiestrogenice de tipul tamoxifenului sau steroizilor androgenici, danazol au aratat reducerea simptomelor si a masei nodulare in cazul bolii fibrochistice.

Alimentatia ne lasa intr-un con de umbra. Cafeina a fost incrimanta ca ar accentua severitatea manifestarilor. Ultimile studii nu au aratat un beneficiu strict obtinut in urma restrictiei de cofeina.

Boala nu trebuie considerata ca ceva normal care afecteaza un procent mare de femei. Desi cam asa este, riscul de a "confunda" manifestarile cu cele ale unui cancer mamar este mare. Orice modificare in structura sanului,orice modificare tegumentara la nivel mamar trebuie sa ne duca la medic. Daca manisfestarile fibrochistice sunt severe si frecvente controlul medical trebuie facut facut cat mai des.

 

Dr. Ioana Simian

Acest articol a fost vizualizat de 54537 ori.