FACTORI CARE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Ti-e foame. Cum iti dai seama? Simti, pur si simplu. Simti o senzatie de gol in stomac, de regula, auzi ceva "actiune" interna, salivezi mai mult decat de obicei. In plus, au trecut cateva ore bune de cand ai mancat ultima data. E ora mesei, e ora unei gustari intre mese. Sunt multe astfel de indicii dupa care te poti ghida pentru a-ti da seama ca ti-e foame. Dar ai observat cu siguranta ca uneori e suficient sa vezi o reclama mai "interesanta" din punct de vedere al produselor alimentare la care se refera si sa incepi sa salivezi instant. Ce alti factori iti afecteaza apetitul si comportamentul alimentar? Afla in randurile ce urmeaza.

STUDII NOI, IDEI NOI

Cu toate ca s-ar putea sa te fi obisnuit deja cu gandul ca factorii externi nu au o influenta prea mare asupra comportamentului tau alimentar (ce si cand mananci), trebuie sa stii ca exista dovezi substantiale care vin sa ne arate faptul ca factorii externi tind sa aiba un efect considerabil asupra comportamentelor alimentare. Gandeste-te doar in termeni de etichete si varietatea mancarii pe care o consumi, marimea portiilor pe care le mananci in mod regulat sau atentia pe care tinzi sa o acorzi mancarii atunci cand mananci sau chiar si marimea farfuriei din care alegi sa mananci sau in care iti este servita mancarea. Elementul nou care vine sa defineasca aceste studii se refera la faptul ca toti acesti factori externi s-ar putea sa joace un rol si mai mare in cadrul comportamentelor alimentare in comparatie cu factorii considerati interni (foamea, senzatia de satietate, arome si mirosuri, continut nutritiv etc).

FACTORII EXTERNI SI INFLUENTA LOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

La un anumit moment in timp s-a sugerat faptul ca indivizii mananca atunci cand le este foame si ca se opresc atunci cand sunt satuli. Explicatia simpla zacea in ideea conform careia comportamentele alimentare erau de fapt un raspuns al semnalelor psihologice. Mai nou, s-ar parea ca o serie de factori au fost descoperiti ca avand o influenta semnificativa asupra ingestiei de mancare, cum ar fi factorii culturali, influenta industriei alimentare si chiar si factorii de mediu. Exista dovezi numeroase care vin sa indice faptul ca factorii externi au o influenta deosebit de mare asupra comportamentelor alimentare ale individului, iar cativa dintre cei mai importanti astfel de factori se refera la marimea portiilor, gradul de socializare in timpul meselor, varietatea si etichetarea mancarii si chiar si forma farfuriilor din care se mananca. Toti acesti factori conlucreaza si dau "aspectul final" al comportamentului alimentar. Cum anume? Toti acesti factori au fie tendinta de a se pune in fata normelor obisnuite de consum cu care indivizii sunt obisnuiti, fie sa intrerupa capacitatea indivizilor de a monitoriza ce si cat au mancat. Multi oameni intampina dificultati majore cand vine vorba sa stabileasca ce si cat anume sa manance si sa bea, asa ca in loc sa aleaga sa petreasca ceva timp anaizand aceste detalii, acestia prefera sa se bazeze pe normele standard de consum pentru a decide cat anume sa manance. Consumul poate sa fie influentat de cantitatile de mancare pe care le cumpara indivizii, dar si de alte "norme" care sunt impuse de societate, cum ar fi marimea portiilor sau marimea tacamurilor. Aceste norme ajuta indivizii sa determine cantitatile optime a ce si cat ar trebui sa manance si sa bea.

Un exemplu elocvent al influentei majore pe care o au factorii externi asupra consumului il reprezinta un studiu recent; subiectilor li s-a oferit informatia conform careia marimile mai mari ale ambalajelor alimentare cauzeaza subestimarea consumului cu 20%. Cu toate acestea, subiectii au afirmat ca marimea ambalajului alimentar nu le-a afectat obiceiurile alimentare. Un factor esential care determina cat anume mananca un indivd intr-un mediu in care exista diferite modalitati de distragere a atentiei il constituie monitorizarea sau lipsa monitorizarii consumului. Indivizii se pot astfel concentra mai mult pe alegerea mancarii mai degraba decat pe volumul mancarii propriu-zise. De exemplu, oamenii care alegeau sa manance in restaurante cu specific italian credeau ca daca aleg sa manance unt cu fiecare din bucatile de paine consumate vor consuma mai putine calorii/felie in comparatie cu numarul de calorii pe care l-ar fi ingerat daca si-ar fi inmuiat painea in ulei de masline. Cu toate ca acesti indivizi aveau drepate, s-ar parea ca problemele au aparut atunci cand s-a observat faptul ca acestia compensau reducerea grasimilor mancand cu 23% mai multa paine in timpul unei mese.

Acest articol a fost vizualizat de 27369 ori.