CAT DE SANATOS ESTE SA MESTECAM GUMA?

Mestecatul gumei este unul dintre cele mai uzitate obiceiuri ale speciei umane, anual consumandu-se circa 100 000 tone din acest produs. Uitand de neplacerea de a o gasi lipita sub scaune, pantofi, pe mijlocul caldaramului sau chiar pe haine, ce face din placerea mestecatului un obicei sanatos ? Altfel spus este oare bine pentru sanatatea noastra sa mestecam guma ? Obiceiul acesta mai mult sau mai putin sanatos este practicat din vremuri stravechi. Grecii mestecau seva arborelui de mastic, iar stramosii maiasi pe cea a sapotierului. Oare stiau de atunci care sunt beneficiile mestecatului ?

Studiile au aratat ca mestecatul gumei are un efect indirect asupra igienei si sanatatii dentare. Mestecatul dupa masa stimuleaza productia si secretia de saliva care ajuta la neutralizarea aciditatii si efectului acesteia asupra suprafetei dentare. De asemenea mobilizarea mandibulei in timpul actului de masticatie determina reducerea presiunii din sinusuri si urechi.

Pana acum ceva vreme conceptia generala a populatiei era ca mestecatul gumei este un obicei nociv. Umbla mitul ca s-ar lipi undeva in tractul digestiv si ar duce la sufocare. De aici, pana la a se transforma intr-un obicei sanatos, este o cale cam lunga. Acum mai mult de 90% dintre specialistii in sanatate dentara sustin contrariul. Mestecatul gumei care contine indulcitori are beneficii semnificative. Cum am spus mai devreme acizii produsi de bacteriile care populeaza cavitatea bucala in mod natural au un efect eroziv asupra smaltului dentar, mai ales dupa mese, cand nivelul lor este foarte crescut. Este nevoie de o cantitate crescuta de saliva care sa spele si sa neutralizeze prin ionii de bicarbonat continuti acizii eliberati. Sunt aceeasi ioni de bicarbonat pe care ii gasim introdusi in pasta de dinti. Prin mestecarea gumei secretia de saliva creste de 9 ori, echivaland cu un periaj destul de sanatos al dintilor. Pe langa acesti ioni de bicarbonat saliva contine minerale ca fosfati, fluoruri si calciu, componenti ai smaltului dentar, care pot fi astfel asimilati, impiedicand procesul incipient de formare al cariilor si intarind suprafata dentara.

Pe de alta parte in compozitia gumei sunt introduse variate tipuri de indulcitori. Cele care contin zahar sunt relativ nocive. Zaharurile stimuleaza productia de acizi de catre bacterii. Gumele de mestecat care contin zahar pot avea efecte nocive daca sunt utilizate prea des, iar mestecare lor nu este un proces mai indelungat. Studiile au aratat ca in cazul gumelor care contin zahar procesul de masticatie trebuie sa depaseasca 15-20 minute. Dupa acest interval de timp zaharul este deja absorbit, iar volumul de saliva eliberat este suficient pentru a indeparta si ultimile reziduri de materie dulce si pentru a neutraliza acizii produsi.

Dintre indulcitorii folositi, Xylitolul este un aprig luptator cu cariile. Este un produs natural, de origine vegetala, cu gust foarte asemanator zaharului, dar lipsit de efectele negative ale acestuia. Intr-un mediu bogat in xylitol, bacteriile isi pierd abilitatea sa adere la suprafata dentara si reduc astfel riscul de formare a cariei dentare. Exista o competitie de receptor intre xylitol si streptococcus mutans, bacteria principal raspunzatoare de caria dentara. Xylitolul ocupa locusul bacteriei de pe suprafata dentara si astfel aceasta nu mai poate sa distruga. Dincolo de aceste beneficii exista si riscuri. Indulcitorii sunt recunoscuti ca stimulatori ai carcinogenezei. Stim mitul zaharinei nascatoare de cancer. Riscul acesta este in realitate foarte mic, fiind necesare cantitati uriase - sa luam exemplu ceva mai mult decat un vagon de zaharina- ca sa producem cancer. Si la acest nivel, xylitolul este mai sigur decat sorbitolul, un alt indulcitor folosit in compozitia gumei de mestecat. Sorbitolul este dotat si cu un efect laxativ destul de important, prezent la cei care consuma cantitati generoase de guma in a a carui compozitie se regaseste. Xylitolul blocheza totodata transmiterea streptococilor care colonizeaza cavitatea bucala de la mama la fat. Spre deosebire de alti indulcitori acesta are o sansa mult mai mica de a fi fermentat de bacteriile cavitatii bucale, in speta Streptococcus mutans.

Recent s-a emis ipoteza ca mestecarea gumei ar minimaliza semnele si simptomele bolii de reflux gastro-esofagian. Secretia crescuta de saliva poate avea efect antiacid la nivelul stomacului. Mestecarea gumei creste totodata cu 25% fluxul de sange la nivel cerebral. Pana acum nu se cunoaste insa impactul acesteia asupra proceselor cognitive cerebrale. Miscarile articulatiei temporomandibulare ard aproximativ 11 calorii pe ora.
Conceptia ca guma s-ar lipi pe peretele stomacului sau a altor componente ale tractului digestiv este complet gresita. Guma se elimina ca atare, fara a suferi vreo modificare si fara a cauza tractului digestiv.

Dentistii recomanda mestecarea a doua pastile de guma de 3-5 ori pe zi, timp de cel putin 5 minute pentru a fi protejati.

In afara protectiei oferite si respiratiei placute guma mai lasa si neplaceri. Una dintre ele este data de suprasolicitarea articulatiei temporomandibulare. Se ajunge la oboseala si febra musculara dupa mestecatul indelungat si repetat. Totusi efectele sunt trecatoare si fara modificari de ordin structural in articulatie. Singurii putin panicati sunt ortodontistii. Unele lucrari dentare pot fi mobilizate de efectul prelungit de masticatie.

Ca mesteci sau nu guma este o alegere personala. Daca o faci, alege una fara zahar. Recomandarea suprema este sa clatesti gura cu apa dupa ce ai mestecat guma. Este ca si limpezirea rufelor. Daca esti susceptibil la carii ai face bine sa alegi o guma cu xylitol in compozitie. Daca acuzi dureri, neplaceri musculare si la nivel de articulatie temporomandibulare, cefalee mesteca mai rar sau renunta pentru o perioada la guma.

Dr. Ioana Simian

Acest articol a fost vizualizat de 61249 ori.