MIT SAU ADEVAR?

O aspirina pe zi, preventiv, pentru inima, vitamine luate dupa ureche, sa fie, un mar pe zi, ca tine doctorul departe. Suna cunoscut, nu? De-a lungul vremii au luat nastere destule mituri cu privire la sanatate, fie ca e vorba de ce poti sau nu manca sau de ce poti sau nu face pentu a te mentine sanatos. Iata o serie de "adevaruri" verificate in timp, care acum pot fi considerate simple mituri.

MITUL 1: Margarina - alternativa la unt

Daca unii o prefera in defavoarea untului mult prea gras (si totusi natural), margarina, inventata intr-un laborator de chimie in 1813 a dat nastere unor dezbateri destul de aprinse in trecut si nu numai. Industria produselor lactate cerea chiar o interzicere a colorarii margarinei in nuante asemanatoare untului. Prin anii ‘60, cand a inceput o constientizare a pericolului colesterolului pentru sanatate, margarina a inceput sa castige din ce in ce mai mult teren in detrimentul untului, pana acum cativa ani, cand s-a descoperit ca margarina nu numai ca mareste colesterolul "rau" din sange, dar chiar scade nivelulu colesterolului "bun".

Cu toate acestea, margarina incearca sa revina in forta. Pana la urma, cu toate transformarile din compozitia margarinei care te pot face sa crezi ca nu e nimic nociv in ea, retine ca vorbim despre un aliment extra-procesat, industrializat si realizat in laborator, deci nu poate fi ceva sanatos in cutie. O alegere inteleapta ar fi sa limitezi consumul de unt sau sa incerci uleiuri mai sanatoase, cum ar fi cel de masline.

MITUL 2: Oul - inger/demon

Opiniile referitoare la sanatatea oualor sunt impartite: unii le demonizeaza pentru ca ar fi pline de grasime si colesterol, unii doctori recomandand limitarea consumului la cateva pe saptamana. In ajutorul formarii acestei opinii a venit un studiu foarte ciudat publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica, care a descoperit ca 21 327 de medici care mancau mai mult de un ou pe zi erau cu 22% mai predispusi sa moara din...orice cauza. Diabeticii si-au dublat riscul de a muri consumand mai mult de un ou pe zi.

Altii sunt de parere ca acest colesterol din oua nu pare sa aiba efecte chiar atat de negative asupra nivelului de colesterol din sange, asemeni grasimilor saturate din unt si carne. Ouale considerate ca provenind din surse "ecologice" au multe vitamine esentiale, minerale si acizi grasi, in special acidul gras omega-3.

Desi nu toti doctorii ne dau unda verde la consumul de oua, tot mai multi le considera o parte de neinlocuit a unei diete sanatoase.

MITUL 3: Bananele ingrasa

Cu toate ca se numara printre principalele fructe de evitat atunci cand tinem o dieta deoarece se crede ca ingrasa, in realitate bananele au un continut scazut de grasimi, astfel ca o banana contine jumatate de gram de grasimi si circa 95 de calorii. Daca mai luam in considerare si faptul ca sunt pline de potasiu, sunt foarte igienice datorita invelisului lor natural, le poti considera o gustare buna.

MITUL 4: Morcovii imbunatatesc vederea

Adevarul e ca acestia contin multa vitamina A, care este esentiala pentru o vedere sanatoasa, dar nu iti vor da cu siguranta o vedere de uliu. Morcovii au castigat acest atribut in al Doilea Razboi Mondial, cand britanicii nu au dorit ca nemtii sa stie ca foloseau radare care detectau raidurile cu bombe, asa ca au imprastiat zvonul potrivit caruia pilotii lor mancau foarte multi morcovi care le imbunatateau vederea. Dezinformarea a fost atat de eficienta incat chiar si in ziua de azi oamenii cred in efectele benefice ale morcovilor asupra ochilor. Concluzia ar fi ca daca ai o lipsa de vitamina A si mananci mai multi morcovi ti se va imbunatati vederea, dar in cazul in care nu ai carente de vitamina A, e putin probabil sa te iei la intrecere cu ulii.

MITUL 5: Multivitaminele - a lua sau a nu lua?

Unul din cele mai mari avantaje pentru sanatate ale secolului al XX-lea a fost descoperirea rolului vitaminelor si mineralelor asupra organismului. Boli ca si rahitismul, scorbutul, pelagra, gusa sau boala beri-beri dispar ca urmare a unor eforturi de fortificare a organismului cu ajutorul hranei, dar si a unei mai bune intelegeri a nutritiei in general.

De ce sa nu luam un pumn de vitamine in fiecare zi atunci? In trecut chiar asa era recomandat, dar noi studii au scos la iveala lucruri interesante: dozele mari de betacaroten cresc riscul de cancer la plamani pentru fumatori, dozele mari de vitamina C cresc riscul de cancer la rozatoarele expuse la ierbicide, vitamina E creste riscul de atacuri de cord repetate. In 2006, Institutul National de Sanatate din SUA a anuntat ca nu exista dovezi clare ca multivitaminele ar fi o idee buna pentru intreaga populatie. Sfatul general din zilele noastre ar fi urmatorul: nu e nevoie sa te opresti sa iei multivitamine, dar exista destul de putine motive sa incepi sa le iei.

MITUL 6: O aspirina pe zi...

...tine doctorul departe? Se pare ca nu asa stau lucrurile pentru toata lumea. In cazul in care te bucuri de o sanatate buna, sfatul ar fi sa te limitezi la mere. E adevarat ca o doza scazuta de aspirina pe zi scade riscul de atac de cord la cei suferinzi de boli coronariene. Aspirina poate sa reduca in mod semnificativ riscul de deces atunci cand se ia in timpul si dupa un infarct. Motivul? Abilitatea aspirinei de a impiedica plateletii sangelui sa se reuneasca, prevenind astfel formarea cheagurilor de sange.

Aspirina e destul de ieftina si s-a dovedit a fi atat de eficienta incat unii doctori o recomanda oricui in doze zilnice de circa 100 mg pentru a preveni bolile de inima. Totusi, un studiu impresionant realizat asupra utilizarii aspirinei impotriva aterosclerozei asimptomatice sugereaza contrariul. Pe scurt, cheagurile de sange sunt bune, mai ales cand se doreste oprirea unei hemoragii, in cazurile in care un vas de sange din creier incepe sa sangereze. Concluziile acestui studiu spun ca nu exista dovezi evidente conform carora o aspirina pe zi ar putea sa previna bolile de inima la cei care sunt sanatosi. Asa ca acestia, luand cate o aspirina isi cresc practic riscul unui atac hemoragic sau a unei hemoragii interne, fara a avea niciun beneficiu care sa compenseze acest risc. In locul clasicei asiprine, poti sa faci multa miscare in fiecare zi pentru a preveni bolile de inima.

MITUL 7: Joggingul distruge genunchii

Multa lume e convinsa ca joggingul, pe langa restul efectelor benefice pentru sanatate, are neplacutul "rol" de a distruge genunchii. In detrimentul alergarii se recomanda adesea mersul simplu sau inotul. Cu toate acestea, niste studii recente ne spun exact contrariul: joggingul iti poate proteja genunchii. Anul trecut, un studiu publicat in revista "Skeletal Radiology" vorbea despre urmarirea timp de 10 ani a maratonistilor de la Viena din 1997. Dintre cei 8 alergatori studiati, numai unul avea probleme cu genunchii. Mai mult, persoana respectiva avea problemele respective inca dinainte de maratonul din 1997. Restul alergatorilor, barbati de varsta mijlocie, erau inca activi si alergau pe distante mari, fara dureri ale genunchilor. Un alt studiu realizat la Universitatea Stanford a urmarit vreme de 20 de ani alergatori cu varste cuprinse intre 50 si 60 de ani. Initial, circa 7% dintre alergatori au acuzat dureri de genunchi. Douazeci de ani mai tarziu...genunchii acestora erau mai sanatosi! Rezultatele finale ale studiului au aratat ca 0% dintre alergatori aveau dureri ale genunchilor, in comparatie cu 32% din grupul de control, care incepuse studiul cu genunchi sanatosi.

Asadar, aceste studii nu demonstreaza 100% ca alergatul nu poate distruge genunchii. Totusi, de regula problemele apar ca urmare a unor rani care nu sunt cauzate de alergat sau de o alergare necorespunzatoare. Odata problemele aparute, cartilajul genunchiului se uzeaza in timp ca un cauciuc de masina.

MITUL 8: Pocnitul degetelor - artrita sigura

Desi putini rabda sunetele destul de iritante scoase de pocnitul unor degete sau trosnirea unor oase, considerandu-le chiar surse reale de boli cum ar fi artrita, nu exista studii medicale care sa lege cele doua. Totusi, un studiu spune ca intinderea ligamentelor care are loc in timpul pocnitului degetelor poate cauza maini umflate si poate sa slabeasca forta de stransoare a mainii. Alternativa mai putin deranjanta pentru cei din jur ar fi sa iti indoi degetele succesiv si sa le intinzi brusc.

MITUL 9: Bronzul - sanatate pentru oase

De-a lungul istoriei omenirii, multe popoare au incercat sa se protejezze cum au putut mai bine de soare, tocmai pentru ca nu exista ceea ce unii numesc un "bronz sanatos". In secolul al XX-lea, totul s-a schimbat. Multumita oamenilor de stiinta, la inceputul anilor 1900 s-a descoperit ca ultravioletele pot vindeca rahitismul, o boala caracterizata de oase slabe si deformate rezultate din cauza unei carente de vitamina D. Castigatorul premiului Nobel pentru medicina din 1903, Niels Ryberg Finsen, a descoperit efectele benefice ale fototerapiei, procedeu prin care lumina cu diverse lungimi de unda se foloseste la vindecarea diferitelor afectiuni, cum ar fi depresiile sezoniere si senzatiile de oboseala.

S-a dat asadar unda verde la baile de soare si la bronz, insotite de lotiuni de bronzat. In zilele noastre, s-a dovedit ca radiatiile ultraviolete cauzeaza cancer de piele, soarele alaturandu-se tutunului si azbestului in categoria agentilor cu riscul cel mai ridicat de cancer. La fel de nocive sunt si solarele, multa vreme considerate mai sigure datorita radiatiilor ultraviolet mai slabe. E drept ca e nevoie de scurte expuneri la soare pentru generarea naturala a vitaminei D in organism, dar inca nu se stie cu exactitate ce inseamna o expunere fara riscuri.

MITUL 10: Lotiunile de bronzat te protejeaza de cancer de piele

Prima senzatie dupa ce ti-ai aplicat un strat de lotiune de bronzat, cu un grad de protectie cat mai mare este ca esti protejat, in siguranta. Realitatea e ca indiferent sau esti dat sau nu cu lotiune, ar trebui sa ai grija la cat timp petreci in soare. Aceste lotiuni nu sunt paravane eficiente 100%; desi te feresc de arsuri, permit totusi "accesul" unor raze UV, astfel incat pielea ta va suferi anumite schimbari genetice dupa expunerea la soare.

Alexandra Igna

Acest articol a fost vizualizat de 33818 ori.