BENEFICIILE DIETEI MEDITERANEENE

Numarul in continua crestere al indivizilor supraponderali si obezi, cu citeva afectiuni asociate, cum ar fi diabetul de tip 2, hipertensiunea si dislipidemia, a devenit unul din principalele motive de ingrijorare in multe tari din lume. Concomitent cu aceasta crestere in prevalenta obezitatii a crescut si numarul dietelor de scadere in greutate.

Strategiile recomandate pentru controlul greutatii au inclus in general adoptarea unui tip de dieta redusa in grasimi, care faciliteaza restrictia energiei si reducerea riscului de boala cardiovasculara.

Desi ghidul de urmarit o dieta crescuta in carbohidrati complecsi (DCC), redusa in grasimi, cu deficit energetic, pentru obtinerea scaderii in greutate este in general acceptat, persistenta unei epidemii de obezitate si diabet de tip 2 sugereaza ca noi strategii nutritionale sint necesare daca se doreste combaterea epidemiei. Studiile asupra rolului unei ratii crescute in dieta de proteine vs. carbohidrati in cresterea scaderii in greutate si scaderea riscului de imbolnavire s-au inmultit impreuna cu cresterea interesului public fata de controlul greutatii, si o atentie considerabila a publicului si media s-a focalizat asupra dietelor scazute in carbohidrati (DSC)/bogate in proteine.

DSC sint atractive pentru ca promit scadere in greutate rapida fara a avea de numarat caloriile si fara renuntarea la consumul multor alimente gustoase. Din contra, recomandarile dietetice traditionale pentru scaderea in greutate sustin o dieta restrictiva in grasimi si calorii, si bogata in carbohidrati complecsi, ceea ce poate fi mai greu de urmat. Totusi, unele studii de interventii comparind ambele diete au concluzionat ca, indiferent de dieta consumata, singura variabila prezicatoare a cantitatii de pierdere in greutate a fost istoria auto-povestita a supunerii la dieta.

Eficacitatea unei diete scazute in grasimi si bogata in carbohidrati complecsi in comparatie cu cea scazuta in carbohidrati DSC a fost stabilita relativ recent intr-o meta-analiza cuprinzind 6 tratamente randomizate cu pacienti in afara clinicii. Autorii au concluzionat ca DSC, dietele fara restrictia energiei par sa fie cel putin la fel de eficiente ca dietele scazute in grasimi, restrictive energetic, in inducerea scaderii in greutate pina la 1 an. Dupa 6 luni, indivizii randomizati cu DSC au pierdut mai multa greutate decit cei cu diete scazute in grasimi. Totusi, dupa 12 luni, aceasta diferenta n-a mai fost semnificativa. N-au fost diferente in presiunea sanguina. Valorile trigliceridelor si HDL colesterolului s-au schimbat mai mult (in bine) la indivizii supusi DSC, dar valorile colesterolului total si LDL s-au imbunatatit la indivizii carora li s-au prescris diete scazute in grasimi.

Cum nu toate persoanele obeze sint rezistente la insulina, citiva cercetatori s-au concentrat asupra persoanelor obeze, rezistente la insulina pentru a studia efectele variatiilor moderate in continutul de carbohidrati si grasimi ale dietelor restrictive caloric asupra scaderii in greutate si riscului de boala cardiovasculara pe o perioada de 16 saptamini. Au concluzionat ca o dieta restrictiva caloric, moderat scazuta in carbohidrati si bogata in grasimi nesaturate (dieta de tip mediteranean, DM), este la fel de eficienta ca si dieta traditionala scazuta in grasimi in producerea scaderii in greutate si poate fi mai benefica in reducerea markerilor bolii cardiovasculare. Un studiu recent demonstreaza la 322 subiecti moderat obezi, in principal barbati, urmariti timp de 24 de luni, ca atit DM cit si DSC pot fi alternative eficiente ale dietelor scazute in grasimi pentru scaderea in greutate. Efectele mai favorabile asupra controlului glicemic cu DM, si recistigarea greutatii aproape neexistenta sugereaza ca DM este probabil cea mai buna alternativa la scaderea in greutate la cei moderate obezi sau supraponderali. Totusi, alte alternative pot fi potrivite pentru cei foarte obezi.

Alti factori de luat in calcul sint rolul indexului glicemic si tipul continutului in carbohidrati cuprinsi in dieta. Mai mult, trebuie tinut seama ca analiza tipurilor de consum a hranei in cadrul mai recent al epidemiei de obezitate si diabet demonstreaza ca cresterea in calorii a fost aproape in intregime datorata cresterii in carbohidrati; totusi, modelul pare sa fie foarte diferit in tarile mediteraneene unde o descrestere in sursele majore de carbohidrati a acompaniata cresterea ratelor obezitatii.

O analiza sistematica recenta a cunostintelor acumulate concluzioneaza ca dovada epidemiologica stabilind asociatia dintre aderenta DM si supragreutatea/obezitatea este limitata si in conflict dupa cum doar 21 de studii au demonstrat relatia dintre acestea (majoritatea fiind interventii, restul studii transversale sau de multimi). Nu s-au raportat deloc studii in care DM a crescut semnificativ obezitatea. Doar peste jumatate din studii ofera dovezi ca aderarea la DM a fost asociata cu mai putina supragreutate/obezitate sau a promovat scaderea in greutate. Extinderea efectului protector al DM a fost considerabil de puternic in unele studii, dupa cum indivizii cu aderenta mare la DM au fost 29% mai putin probabil sa devina obezi (la barbati) in studiile de multimi. Un efect protector si mai puternic s-a vazut in studiile transversale, cu pina la 51% probabilitate mai mica de a fi supraponderal sau obez. In plus, unele studii de interventie au raportat beneficii importante in scaderea greutatii, ajungind pina la 14 kg.

Exista mai multe explicatii fiziologice care pot elucida de ce componente cheie ale unei DM pot proteja impotriva cresterii in greutate. DM este bogata in alimente bazate pe plante care ofera o mare cantitate de fibra dietetica, care s-a vazut ca creste satietatea prin mecanisme ca masticatia prelungita, extensia gastrica crescuta, si eliberarea crescuta de colecistochinina. Densitatea energetica are un rol important in cresterea in greutate dupa cum consumul de hrana gustoasa densa in energie este asociat cu controlul slab al apetitului si duce la supra-alimentare. DM are o densitate energetica joasa si de asemenea o incarcatura glicemica relativ joasa in comparatie cu multe alte tipuri de diete, care impreuna cu continutul sau bogat in apa duce la cresterea satietatii si ingerarea a mai putine calorii, facilitind astfel prevenirea cresterii in greutate.

In cele citeva studii (toate interventii) care specifica procentul total de energie derivata din grasimi in DM, valorile citate au fost consistente cu continutul moderat de bogat in grasimi caracteristic DM traditionale (intre 30 si 40% din energie). Consecintele dietelor cu un continut total in grasime relativ inalt au fost un subiect de ingrijorare, partial datorata efectelor posibile asupra cresterii in greutate. Totusi, exista unele dovezi ca dietele bogate in grasimi nu sint cauza majora a obezitatii, dupa cum studii importante pe multimi si pe termen lung n-au gasit nici o relatie semnificativa intre dietele cu continut mai mare in grasime si obezitate.

Atit DM cit si o dieta scazuta in grasimi poseda efecte favorabile similare protectoare asupra greutatii datorate continutului bogat in fibre si densitatii energetice joase ale componentelor lor. Totusi, DM are citeva caracteristici avantajoase benefice pentru prevenirea obezitatii. In primul rind, calitatea compozitiei grasimilor este scazuta in acizi grasi care ridica colesterolul (acizi grasi saturati si trans) si bogata in acizi grasi mononesaturati (aproximativ 67% energie din grasimi) cum sint acidul oleic din uleiul de masline, care are importante beneficii pentru sanatate. In al doilea rind, desi grasimea se crede a fi cel mai putin "saturatoare" dintre macronutrienti, folosirea obisnuita a uleiului de masline in salate, mincaruri din zarzavaturi si legume creste palatabilitatea lor. Aceasta creste consumul de hrana bogata in fibre dietetice si scazuta in densitate energetica, rezultind in satietate mai mare. In al treilea rind, folosirea grasimii mononesaturate s-a gasit a creste oxidarea grasimii postprandial, termogeneza indusa de dieta, in general cheltuiala zilnica de energie in comparatie cu alte grasimi cum sint grasimile saturate. Aceasta poate oferi o explicatie fiziologica a faptului ca consumul uleiului de masline este mai putin probabil sa fie asociat cu cresterea in greutate. In sfirsit, DM este foarte gustoasa si de aceea place mult si este bine tolerata de cei ce tin dieta, iar respectarea dietei este aproape totala.

In afara de profilul favorabil in acizi grasi al DM, varietatea in produse vegetale si compozitia ridicata a alimentelor bazate pe plante (inclusiv nuci si seminte) ofera beneficii in plus pentru sanatate. Dupa cum include mau putine produse animale, contribuind ca proteine la 10-15% din energie, DM este bogata in factori non-nutritionali si micronutrienti, in special antioxidanti, care in totalitate cresc beneficiile pentru sanatate cum sint reducerea riscului bolii de inima coronariene si diabetului de tip 2.

In concluzie, DM s-a dovedit a nu avea nici o legatura cu obezitatea, si in plus, poate fi o unealta foarte eficienta de reducere a greutatii la pacientii supraponderali si obezi.

Acest articol a fost vizualizat de 43976 ori.