Home  |  Sitemap  |  Contact




Iti recomandam PROGRAM DE INTRAT IN FORMA
SQUASH-UL, UN SPORT IDEAL PENTRU COMBATEREA OBEZITATII
Efortul fizic si scaderea in greutate
CAT DE SANATOS ESTE SA MESTECAM GUMA?
ALIMENTE CARE DAU DEPENDENTA SI CENTIMETRI IN PLUS


Nutritie Sportiva
Sala Bucuresti
Cursuri de nutritie online

Cele mai bine cotate articole ALEARGA PENTRU SANATATEA TA!
Aura Apostolescu
TOPUL CELOR 10 ALIMENTE CARE NE APARA DE RACEALA
IG MARE
LEGATURA DINTRE MANCAREA IEFTINA SI OBEZITATE
PHP Coder - Romania
PHP inside
Hosted by TRIUMF
RSS feed
Ghiduri de sanatate
Informatii si sfaturi practice pentru o viata mai buna.
Ghidul nutritiei
Ghidul scaderii in greutate
Ghidul suplimentelor nutritive
Ghidul exercitiilor de stretching
Ghidul exercitiilor pe mingea gonflabila
Ghidul exercitiilor de forta
Superfit - Consultanta in nutritie si antrenament

Fierbinte
Cea mai USOARA dieta de slabire Fierbinte
Ai incercat sa slabesti cu diferite regimuri, dar nu ai reusit sa te tii prea mult de ele? Poate simteai mereu...
Citeste mai mult


calculator
Cursuri de nutritie online

Sunteti aici :: Sanatate » IMPLICATIILE ALCOOLULUI IN AFECTIUNILE HEPATICE » METABOLIZAREA ALCOOLULUI

METABOLIZAREA ALCOOLULUI


Alcoolul in organism exercita doua actiuni diferite: afecteaza direct functiile sistemului nervos central si este metabolizat pentru a furniza calorii, utilizabile de catre organism, influentad astfel procesele metabolice, mai ales la nivelul ficatului. Alcoolul poate fi utilizat de catre organism ca sursa de energie la fal ca oricare aliment. Absorbit in stare de repaus, alcoolul acopera o parte apreciabila din necesitatile organismului in calorii, dar in stare de efort proportia diminua.

Prin circulatia portala alcoolul ajunge la ficat, unde este metabolizat in proportie dc 90%. Capacitatea de eliminare a alcoolului este aprceciata la I00 mg/ kilocorp/ ora. Oxidarea extrahepatica a alcoolului este de importanta minora, participand la aceasta veziculele seminale, rinichiul si creierul si intestinul gros. 2-8% esta eliminat prin respirratie, bila, suc gastric, saliva si lacrimi.

O problema controversata care merita mentionata se refera la distributia si localizarea primei etape a matabolismului alcoolului, daca este gastrica sau hepatica, si, de asemenea, daca prezinta particularitati legate de sex. Astfel, Ammon & col. au demonstrat ca in conditiile unei doze moderate de alcool, dupa un pranz usor, numai o contributie minora si independenta de sex, o are stomacul in prima etapa de metabolsm a alcoolului .

Un alt aspect interesant se refera la calea bacteriocolonica de metabolizarea alcoolului. In cadrul acesteia, etanolul intracolonic este mai intai oxidat la acetaldehida sub actiunea ALD bacteriene. Apoi acetaldehida este oxidata fie de ALD mucoasei colonice fie de ALD bacteriana la acetat. O parte din acetaldehida poate insa fi absorbata in circulatia portala si deci metabolizata in ficat. Aceasta cale bacteriocolonica poate explica disparitia unora dintre caloriile corespunzatoare cantitatii de alcool ingerat. Datorita activitatii scazute a ALD din mucoasa colonica, cantitati crescute de acetaldehida pot fi gasite in colon (de fapt cele mai mari cantitati de acetaldehida in timpul metabolismului alcoolului, se pot depista in colon si nu in ficat ).

Acetaldehida colonica poate fi raspunzatoare de mai multe fenomene:

� patogeneza diareei asociate consumului de alcool;

� riscul de polipi colonici si cancer asociate consumului crescut de alcool;

� poate actiona hepatotoxic, datoria absorbtiei in circulatia portala si metabolizarii ei in ficat; in plus ea antreneaza si o endotoxina derivata din intestin, care contribuie la hepatotoxicitatea asociata alcoolului. De aceea, acesta se pare ca poate fi prevenita experimental cu antibiotice care blocheaza activarea celulelor Kupffer de catre endotoxina intestinala .

Specficitatea hepatica a metabolizarii alcoolului explica de ce oxidarea acestuia produce un dezechilibru metabolic hepatic evident, in pofida existentei unor mecanisme intracelulare respoosabile de homeostazia proceselor de oxidoreducere. Acest dezechilibru este agravat prin absenta mecanismului de contrareglare pentru a adapta proportia de oxidare a alcoolului la starea metabolica a hepatocitului, ca si prin imposibilitatea de a depozita alcoolul dupa modelul altor surse de energie si proportia nesemnificativa a metabolizarii sale in afara ficatului.

Alcoolul nu poate fi depozitat, trebuie sa aiba loc in mod obligatoriu oxidarea, mai ales in ficat. Individul sanatos nu poate metaboliza mai mult de 160-180 g/zi. Alcoolul induce utilizarea unor enzime pentru catabolizarea sa, iar alcoolicii, cel putin cei al caror ficat este relativ neafectat, sunt capabili sa metabolizeze o cantitate mai mare. Un gram de alcool elibereaza sapte calorii ��" care produc numai energie, fara a contribui la nutritie . 80 ��" 85% din alcool este oxidat si convertit in acetaldehida, fiind catabolizat de catre ADH. Acest proces are loc in citosol. Acetaldehida din mitocondrii si citosol poate distruge, afectand membrana, pana la necroza celulara. Acetaldehida este convertita la acetil CoA, ALD-ul participand aici ca o coenzima. Aceasta poate fi mai departe descompusa la acetat, care poate fi oxidat la bioxid de carbon si apa, sau convertit in ciclul acidului citric la alti compusi biochimici importanti, inclusiv acizi grasi. NAD este un cofactor si acceptor de hidrogen atunci cand se sintetizeaza acizii grasi.

NAD este un cofactor si acceptor de hidrogen cand alcoolul este convertit la acetaldehida si mai departe la acetil CoA. NADH-ul generat patrunde in mitocondrie si schimba raportul NADH:NAD si statutul redox al ficatului. Hidrogenul generat inlocuieste acidul gras drept combustibil si este urmat de acumulare de trigliceride si aparitie de ficat gras. Statutul redox al ficatului se schimba, sinteza proteinelor este inhibata iar peroxidarea lipidelor creste. Diminuarea cantitativa a ADH-ului si ALD-ului hepatic sunt secundare zonei 3 de necroza. ADH-ul gastric poate metaboliza ceva alcool, iar atrofia gastrica a alcoolicului reduce acest proces. Activitatea ciclului acidului citric este redusa, si aceasta poate fi responsabila pentru descresterea oxidarii acizilor grasi. Sinteza lipoproteinelor este crescuta de catre alcool. NADH-ul poate servi ca transportor de hidrogen pentru conversia piruvatului la lactat, iar nivelele de lactat sangvin si acid uric cresc dupa ingestia de alcool. Hipoglicemia postalcoolica si guta dupa ingestia de alcool pot fi explicate prin acest mecanism. Conversia alcoolului la acetaldehida conduce de asemenea la la inhibarea sintezei proteinelor. 10-15% din alcool este metabolizat de catre un sistem oxidator microzomal P450 (MEOS). P450-ll-E1 este o parte a acestui sistem si poate fi indus de alcool si unele medicamente precum paracetamolul (acetaminofen) si de catre carcinogeni. Inducerea de P450-ll-E1 creste consumul de oxigen, producerea de acetaldehida si initiaza peroxidarea lipidelor. In timpul peroxidarii microsomale, radicalii de oxigen potential distrugatori (radicalii liberi) sunt produsi si pot initia peroxidarea lipidelor. Substantele endogene care curata organismul de radicali liberi, precum glutationul, sunt scazute. Lipsa protectiei impotriva radicalilor liberi poate explica partial afectarea mitocondriala.

In concluzie, melabolizarii alcoolului ii desprindem urmatoarele paricularitati:

  • aport caloric important;
  • oxidarea aproape in exclusivitate la nivelul hepatocitului;
  • absenta unui sistem de contrareglare a oxidarii;
  • eliminare redusa (2- l0%) pe cale renala sau pulmonara;
  • absenta depozitarii in organism.

O ultima mentiune in privinta metabolismului alcoolului trebuie facuta privind sediul hepatic al acestui proces. Pana acum s-a considerat ca alcoolul este metabolizat doar in hepatocit. Insa, Casini & col. au demonstrat ca si celulele hepatice slelate prezina alcool- dehidrogenaza si acetaldehid-dehidrogenaza, dar nu si cit. P45U, avand deci si ele rol in metabolismul alcolului .

Calea alcooldehidrogenazei

Oxidarea alcoolului se face predominant pe calea alcooldehidrogenazei, care reclama drept acceptor NADH+. Din reactie rezulta un exces de NADH. Reoxidares acestuia necesita cresterea sintezei acizilor grasi, transformarea piruvatului in lactat, cresterea - glicerofosfatului ca si a sintezei acidului--aminolevulinic. Regenerarea NAD este desavarsita prin translocarea echivalentilor redusi din citosol in mitocondrie, unde furnizeaza echivaienti de H+ lanturilor de transport ai electronilor prin cedarea fosfatilor macroergici .

Intirzierea reoxidarii NADH duce la scaderea raportului NAD/ NADH, aceasta inversare fiind incriminata in majoritatea dezordinilor metabolice provocate de intoxicatia alcoolica. Inversarea raportului NAD/ NADH induce proliferarea reticulului endoplasmic neted si cresterea enzimelor microsomale implicate in sinteza trigliceridelor (acilcoenzima A- lipaza, 1--glicerofosfat aciltransferaza, fosfataza acida). Acetatul C14 este deviat spre sinteza de acizi grasi.

Cercetari in vivo, pe ficatul de soarece in timpul administrarii alcoolului au demonstrat existenta unui shunt al acizilor grasi in trigliceride, cu reducerea formarii de fosfolipide. Incercarile lui Koff de a preveni steatoza hepatica indusa de alcool cu ajutorul fenobarbitalului au dovedit ca oxidarea alcoolului sporeste transformarea acizilor grasi in trigliceride la nivelui microsomiior hepatocitari. Pretratamentul cu fenobarbital reduce infiltrartia grasa a ficatului de soarece sub actiunea alcoolului, insotindu-se de cresterea in sange a concentratiei alcoolului fara cresterea lactatului. Aceasta sugereaza ca fenobarbitalul inhiba oxidarea alcoolului, inhiband mai ales alcooldehidrogenaza si enzimele microsomale implicate in sinteza trigliceridelor,

La concentratii mari, de peste 1,1g%0, oxidarea alcoolului determina producerea unui exces de acetaldehida, substanta de o mare toxicitate. Catabolizarea acetaldehidei se face predominant in mitocondrie. Rata ei de metabolizare este mai redusa decat a alcoolului. Nivelul acetaldehidemiei scade prompt cand concentratia alcoolului in sange ajunge sub 1g%0. Acest efect este mai evident in intoxicatia cronica fata de cea acuta in alcool, evocand implicarea MEOS. Acetaldehida determina leziuni mitocondriale, care in continuare vor impiedica metabolizarea acetaldehidei (cerc vicios).

Productia de acetaldehida (toxica) creste, iar conversia la acetat este redusa. Hidrogenul produs inlocuieste acizii grasi din rolul lor de combustibil celular, urmand acumularea acestora, cu cetoza, trigliceridemie, steatoza hepatica si hiperlipidemie consecutive. Hidrogenul necesar este folosit la convertirea acidului piruvic la acid lactic, care va fi produs in exces. Hiperlactacidemia conduce la acidoza renala, precum si la o crestere a nivelului seric de acid uric. Sinteza de colagen poate fi stimulata. Scaderea globala a cantitatii de acid piruvic, la nivelul caii de metabolizare a glucozei duce la hipoglicemie. Stimularea sistemului MEOS (sistemul microsomal de metabolizare a etanolului) va induce toleranta la alcool si droguri, iar stimularea metabolismului testosteronului poate fi legata de feminizare si infertilitate.

Acetaldehida este implicata in producerea leziunilor celor mai patognomonice pentru hepatita alcoolica: condensarea proteinei intracelulare, care determina inhibitia tubulinei, distructia structurilor microtubulare si balonizarea hepatocitelor. Aceste leziuni sunt responsabile de necroza si inflamatia din hepatita alcoolica acuta.

Principalul acid gras produs in cursul degradarii alcoolului este palmitatul. Pe sectiunile de ficat incubate in alcool, concentratia in acizi grasi este semnificativ crescuta. S-au mai observat formarea de lipoperoxizi si scaderea raportului arahidonat/ linoleal, elemente ce fragilizeza membranele, in special pe cele mitocondriale. In vivo, administrarea,unei doze masive, unice de alcool este suficienta ca sa produca infiltratia grasa a ficatului.

Infiltratia grasa a ficatului devine permanenta in consumul cronic de alcool, intensitatea ei fiind direct propotionala cu durata impregnarii cu alcool. Prin administrarea la soareci a unei diete, in cadrul careia alcoolul detine 36% din aportul caloric, concentratia in trigliceride a ficatului creste de opt ori. Sinteza trigliceridelor este accelerata prin stimularea fosfatidat-fosfohidrolazei microsomale.

Inversarea raportului NAD/ NADH induce de asemenea cresterea disponibilitatii de -glicerofosfat, principalul factor responsabil de esterifierea acizilor grasi. In procesul de oxidare a alcoolului, prin modificarea potentialului redox, echilibrul dintre -glicerolfosfat/ dihidroxiaceton-fosfat este deplasat in favoarea compusului redus. Sinteza trigliceridelor creste paralel cu cresterea -glicerofosfatului. Studiindu-se efectele alcoolului asupra sintezei de trigliceride cu ajutorul glicerolului marcat, s-a demonstrat ca formarea trigliceridelor se dubleaza sau se tripleaza, in timp ce fosfolipidele raman neinfluentate. Concomitent cu cresterea sintezei trigliceridelor, scad acizii grasi liberi din plasma. Exista in general o buna corelatie intre concentratiile ficatului in -glicerolfosfat si in trigliceride.

Anumiti echivalenti de H+ sunt transferati in mitocondrie prin intermediul diferitelor mecanisme de transport. Activitatea ciclului Krebs fiind redusa mitocondriile vor utiliza mai degraba echivalentii H+ proveniti din oxidarea alcoolului decat pe cei rezultati din oxidarea acizilor grasi in cadrul ciclului Krebs. In acest fel, acizii grasi, care in mod normal reprezinta principala sursa de energie pentru ficat, sunt inlocuiti de alcool. Reducerea oxidarii acizilor grasi sub actiunea alcoolului a fost dovedita pe sectiuni de ficat, pe ficat perfuzat si pe hepatocite izolate si nu poate fi explicata decat prin blocarea beta-oxidarii acizilor grasi.

Din oxidarea alcoolului rezulta cantitati importante de acetat, care ar putea fi convertite in corpi cetonici de catre ficat. In plus, ciclul Krebs fiind blocat, ne-am putea astepta la supraproductie de acetil-CoA, care provine din oxidarea acizilor grasi. Cresterea NADH si scaderea piruvatului expun la cetoacidoza. Substanta care contribuie cel mai mult la producerea acidozei este hidroxibutiratul. Daca raportul hidroxibutirat/ acetoacetat in conditii normale este egal cu unitatea, la etilici creste la 2.

In realiate lucrurile nu numai ca nu se petrec astfeI, dar alcoolul exercita chiar efect anticetogen. Alcoolul reduce cantitatea de corpi cetonici in urina diabeticului si de asemenea scade concentratia sanguina a corpilor cetonici.

Oxidarea alcoolului interfereaza, de asemenea, cu metabolismul glucidic determinand blocarea metabolismului galactozei si mai ales blocarea neoglucogenezei protidice. Aceste perturbari sunt implicate in producerea hipoglicemici la etilici.

Hipoglicemia severa este una dintre complicatiile dramatice, dar din fericire rare, ale intoxictiei acute cu alcool. Ea se datoreste cel putin in parte, blocarii neoglucogeneziei hepatice drept consecinta a inversarii raportului NAD/ NADH. Hipoglicemia survine cu predilectie la indivizi care si-au epuizat rezervele de glicogen ca urmare a carentelor alimentare sau la care prexistau tulburari in metabolismul glucidelor. S-au descris si hiperglicemii atribuite pancreatitei de insotire sau crsterii catecolaminelor circulante. Perturbarile in toleranta glucozei s-ar putea datora si scaderii utilizarii periferice a glucozei.

Crsterea catecolaminelor circulante este incriminata si in lipoliza tisulara, mobilizand astfel acizii grasi in circulatie. Administrarea de dibenzamina, fenoxibenzamina sau ergotamina ca si suprarenalectomia previn dezvoltarea steatozei hepatice avute sau acumularea de trigliceride in intoxicatia cu alcool. Viteza oxidarii alcoolului este nemodificata la animalele suprarenalectomizate si la soarecii tratati cu -blocante. Aceste observatii sugereaza ca acumularea trigliceridelor dupa ingestia de alcool n-ar fi indusa de catabolismul alcoolului ci s-ar datora mai degraba actiunii farmacologice a moleculei de alcool.

Actiunea alcoolului asupra metabolismului proteic hepatocitar este asemanatoare celei asupra metabolismului lipidic. In stadiile precoce proteinele se acumuleaza in hepatocit, cresterea proteinei solubile insotindu-se de retentie hidrica. Alcoolul intarzie transportul in plasma al proteinelor din hepatocit, destinate exportului. La alterarea secretiei proteinelor se asociaza scaderea tubulinei polimerizate si dezagregarea microtubulilor, organit implicat in transportul macromoleculelor. Aloolul aboleste sinteza mitocondriala a proteinelor. Acesta in plus, prin proprietatile sale fizice, deprima punctul crioscopic al plasmei si prin aceasta ameninta stabilitatea moleculelor de ARN.

Calea catalazei de metabolizare a alcoolului

Oxidarea alcoolului in afara sistemului ADH se face in propotie de 20-50%.Sistemul catalazic detine rol minor din cauza capacitatii limitate a hepatocitului de a genera H2O2. Aceasta a fost demonstrata prin faptul ca inhibarea catalazei cu azida afecteaza numai intr-o masura nesemnificativa metabolizarea alcoolului.

Calea sistemului microzomial de oxidare a etanolului (MEOS)

Cercetarile efectuate au demonstrat ca administrarea cronica de etanol produce o crstere a metabolismului lui intrahepatic, fhra ca activitatea alcooldehidrogenazei sa creasca atat de mult incat sa poata explica acest fenomen. S-a pus in evidenta in acest mod un alt nivel subcelular de degradare a etanolului, sistemul microzomial (MEOS).

In cadrul acestui sistem exista doua cai distincte de metabolizare: una care foloseste radicalii liberi si se desfasoara in presenta NADPH-ului ca donatori de electroni, iar alta, independenta de acesti radicali liberi si de prezenta NADPH-ului, care foloseste pentu metabolizare hidroperoxizii organici. MEOS foloseste pentru metabolizarea etanolului radicalii hidroxil OH, NADPH-ul ca donator de electroni (ioni de hidrogen) si un alt tip de citocrom P 450 (implicat in activitatea de detoxifiere a drogurilor).

Studii experimentale ale ratei disparitiei etanolului din sange prin metabolizarea lui pe cale MEOS, au dovedit o viteza de epurare mult mai mare decat pe calea ADH-ului citoplasmatic.

MEOS viteza de epurare = 10 mM / l

ADH viteza de epurare = 1mM / l

CH3 - CH2OH + OH* ----------> CH3 - CH2 - OH* + H2O

2CH3 - CH2 - OH ----------> CH3 - CH2 - OH + CH3CH=O

Sursa de radicali liberi , mai ales de OH*, este reprezentata de reducerea univalenta a oxigenului molecular cu formarea succesiva a formelor sale reactive: superoxidul, hidroxiradicalul si in final, apa oxigenata.



Dr. Serban Damian

Bookmark and Share
slabut nimic special ok foarte bine supeeeerrrr!!! Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)

Acest articol a fost vizualizat de 46325 ori.



Cea mai USOARA dieta de slabire

18 Martie 2024

Ai incercat sa slabesti cu diferite regimuri, dar nu ai reusit sa te tii prea mult de ele? Poate simteai mereu ca iti era foame, erau greu de urmat sau nu-ti placeau alimentele propuse. Ei bine, se poate si altfel!

Exista diete de slabit eficiente, dar pentru care nu trebuie sa-ti dai viata si buzunarul peste cap. Azi plecam in cautarea dietei de slabit care da rezultate si pe care o poti tine fara mare dificultate.


Beneficiile consumului de aronia

11 Martie 2024

Ce este aronia si cum te ajuta sa fii mai sanatos?

Din lista super-fructelor bogate in antioxidanti, promovate ca fiind un remediu pentru numeroase boli si probleme de sanatate, nu lipseste aronia, despre ale carei proprietati voi vorbi in acest clip.

Aronia stiintific numita Aronia melanocarpa, iar popular scorus negru este un arbust cu fructe mici, sub forma unor bobite, care face parte din familia Rosaceae, avand ca rude arbori si arbusti ca maces, mar, prun, cires.


Cine are nevoie de suplimente alimentare?

4 Martie 2024

Suplimentele alimentare pot fi de ajutor in anumite situatii.

Sunt sigur ca la un moment dat te-ai intrebat si tu daca e cazul sa iei suplimente alimentare, daca iti fac bine sau din contra, daca sunt sigure si ce anume ar trebui sa alegi?

In acest clip iti voi spune de ce este nevoie de suplimente si cum functioneaza ele pe langa o alimentatie sanatoasa.




Adauga un comentariu Acest articol are 1 comentarii.

Adauga un comentariu

Nume Prenume : *
Email : *
Comentarii : *
Cod verificare : *
Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)


Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii


(2 Martie 2018 15:30) vastea ion a spus

prea multi termeni de specialitate.referatul apare ca olectie ptr.stud.dela medicina.ptr.novici cred ca era interesant ceva mai concret.(cat infl.alcoolemia 500ml.tuica ingurg.in18ore200mlcu5hinainte de prelevare proba sange)Mutumesc.


Articole din aceeasi categorie

DEGENERESCENTA GRASA A FICATULUI PRIN AGRESIUNEA ALCOOLICA
Fiziopatologie Steatoza hepatica, stadiul initial al afectarii hepatice de origine alcoolica ...
MECANISMUL AFECTARII HEPATICE
Rozatoarelor carora li s-a administrat alcool au dezvoltat numai un ...


MODIFICARILE MORFOLOGICE
Se clasifica in : ficatul gras, hepatita alcoolica si ciroza. Ficatul ...
ASPECTE PARACLINICE
Recunoasterea precoce Aceasta depinde de gradul de suspiciune al medicului. Daca ...


Alte articole despre IMPLICATIILE ALCOOLULUI IN AFECTIUNILE HEPATICE







Homepage | Nutritie | Sanatate | Slabire | Antrenament | Instrumente | Galerie media | Servicii | Contact | Colaboratori | Termeni si conditii