Cele mai noi articole CINCI ALIMENTE RECOMANDATE ATUNCI CAND AI DIABET
Ce trebuie sa stii despre vizitele tale la stomatolog
Rumalaya gel si Rumalaya forte - solutia naturala pentru durerile musculare si articulare
Silviu Marin
10 BENEFICII SURPRINZATOARE ALE TELINEI
Forum

Sondaj de opinie
  Cum iti alegi medicul? *
La intamplare
De pe Internet
La recomandarea unui cunoscut
La recomandarea medicului de familile
 


Articole din aceeasi categorie
Vezi arhiva de sondaje


Aplicatie site
Goldnutrition
Sala Bucuresti
megaproteine
Slabire.Info.Ro
Ro Club Maraton
Nutritie Sportiva
Medicina Sportiva

Cele mai bine cotate articole ANTRENAMENTUL CU GREUTATI AMELIOREAZA CAPACITATEA DE EFORT AEROBIC A SPORTIVILOR SENIORI
MUSCULATURA TRUNCHIULUI
CAFEAUA, UN PARADOX
Extensia ambelor brate cu gantera, din sezand
SEMINAR DE NUTRITIE LA MEGAIMAGE
PHP Coder - Romania
PHP inside
Hosted by TRIUMF
RSS feed
Add to Google
Ghiduri de sanatate
Informatii si sfaturi practice pentru o viata mai buna.
Ghidul nutritiei
Ghidul scaderii in greutate
Ghidul suplimentelor nutritive
Ghidul exercitiilor de stretching
Ghidul exercitiilor pe mingea gonflabila
Ghidul exercitiilor de forta

Superfit - Consultanta in nutritie si antrenament

Newsletter
abonare dezabonare


Fierbinte
Obișnuiește-ți copiii să consume fructe și legume Fierbinte
Mulți părinți sunt obișnuiți cu scena deja clasică de la masă: copilul lasă legumele în farfurie,...
Citeste mai mult


calculator
Iti recomandam CUM II INVATAM PE COPII SA MANANCE SANATOS?
EMISIUNEA TOPSPORT (2003-2005)
CSID - Orice kilogram in plus creste riscul de cancer colonic
ANOREXIA NERVOASA
TE AMENINTA VREO BOALA?
Sunteti aici :: Nutritie » MARGARINELE DE GENERATIE NOUA

MARGARINELE DE GENERATIE NOUA


MARGARINELE_DE_GENER_79431.jpgDaca ai face un mic sondaj printre cunoscutii tai si i-ai intreba daca ei consuma margarina, probabil mai mult de jumatate ar spune ca "nu" si probabil ca nu ar spune o minciuna; daca ai face un studiu aprofundat al dietei lor, ai afla insa ca de fapt consuma margarina, insa nu in mod constient, ci prin anumite semipreparate sau preparate culinare, la care s-a adaugat margarina in procesul de fabricatie.

Daca ai avea curiozitatea sa dai un search pe net dupa cuvantul "margarina" ai vedea ca cel putin primele cateva pagini afisate de "Goagal" sunt pline de referinte negative privind acest produs. Daca insa ai avea acces la statistici oficiale privind consumul de margarina, ai afla ca o buna parte din populatia Romaniei consuma margarina, ca acest produs se vinde bine in magazine si ca industria nu este nicidecum in pierdere.

Daca ai arunca o privire pe istoria acestui produs alimentar folosit ca substitut de unt, ai afla ca s-a nascut pe la jumatatea secolului 19 si a crescut in popularitate din ce in ce mai mult (ajungand spre sfarsitul secolului trecut sa fie consumata in cantitati mai mari decat untul, in SUA). Popularitatea ei a suferit un oarecare declin in ultimii ani ai secolului 20 cand s-a facut asocierea clara intre grasimile de tip trans care erau continute in margarine si cresterea nivelului de LDL colesterol, fractiune lipidica direct asociata cu favorizarea dezvoltarii bolilor cardiovasculare (la cresterea LDL colesterolului se asociaza si reducerea HDL colesterolului, respectiv colesterolul "bun"). In urma acestor descoperiri care nu puteau fi contestate, marii producatori de margarina s-au repliat si au inceput sa caute noi metode de producere a margarinei, introducand procesul chimic de "interesterificare" - astfel au luat nastere "margarinele de generatie noua". In momentul de fata aceste margarine (dar nu numai ele) sunt promovate ca un bun substitut pentru unt si alte grasimi animale, ba mai mult, prin imbogatirea cu vitamine, minerale si mai nou, cu acizi grasi esentiali, sunt prezentate drept alimente important de consumat pentru o viata sanatoasa.

Unii consuma margarina, altii nu. Unii o lauda, altii o blameaza. Unii nutritionisti o recomanda in alimentatie, altii o contraindica.

Cu alte cuvinte, margarina ramane in continuare un aliment controversat in ceea ce priveste impactul ei asupra sanatatii, spectrul variind de la "foarte utila" la "otrava".

Am decis sa scriu acest articol in primul rand pentru a ma lamuri eu in ce zona ar putea fi adevarul si in al doilea rand pentru a incerca sa ofer pacientilor si cititorilor mei o privire de ansamblu, undeva la mijloc, adica intre producatorii de margarina pe de-o parte (care sunt de obicei suspectati ca ascund adevaruri si ca spun orice in reclame pentru a-si vinde marfa) si "istericii de internet" pe de alta parte (personaje care disemineaza informatii panicarde, de cele mai multe ori nesustinute stiintific).

O parte dintre informatii mi-au fost oferite de Unilever, companie care produce margarina Becel. Le multumesc pentru amabilitate si deschidere. In ciuda acestui fapt, articolul de fata nu este unul "comandat"; am pastrat doar acele informatii care mi s-au parut utile demersului meu de a intelege daca margarina este "inger", "demon" sau ceva intre.

Mai intai: ce este margarina?

Conform defintiei acceptata in UE, margarina reprezinta o emulsie de grasimi (de origine vegetala si animala) in apa, avand un continut de cel putin 80% grasimi, dar maxim 90%, care ramane solida la 20 de grade Celsius si este potrivita pentru a fi intinsa (pe o suprafata, cum ar fi painea, de exemplu).

Margarinele pot contine maxim 3% grasime din lapte.

Margarinele cu continut mai redus de grasime se numesc "light" (39-41%) sau "reduced fat" (60-62%).

Multe dintre margarine sunt "fortifiate" prin adaugare de vitamina A si vitamina D.

Dar ce sunt emulsiile? Stim din proprie experienta ca apa si uleiul nu se amesteca pur si simplu. Aplicand anumite proceduri chimice, acest lucru devine posibil, iar ceea ce rezulta reprezinta o emulsie. Ei bine, margarina este o emulsie produsa din una sau mai multe tipuri de uleiuri vegetale purificate (si eventual lapte), care au puncte de topire diferite si nu se pot amesteca in mod natural. Maioneza este un alt exemplu de emulsie. Punctul de topire este determinat de numarul de legaturi duble de carbon din structura acizilor grasi pe care aceste uleiuri le contin (cu cat sunt mai multe astfel de legaturi, cu atat punctul de topire este mai jos).

MARGARINELE_DE_GENER_78969.jpg

Introducand hidrogen in structura acizilor grasi (se foloseste pentru aceasta un catalizator de nichel sau paladiu), numarul legaturilor duble este redus, iar ca efect, grasimile devin solide. Grasimile rezultate se numesc "hidrogenate". Partea proasta in acest proces chimic este ca apar si legaturi de carbon de tip "trans"; grasimile rezultate astfel devin nocive pentru organism, accelerand procesul de ateroscleroza, care sta la baza aparitiei multor dintre bolile cardiovasculare. Aceste grasimi trans nu numai ca sunt aterogene, dar chiar sunt mai aterogene decat grasimile din unt; din acest motiv, margarinele produse prin hidrogenare, chiar daca sunt din surse vegetale, sunt mai periculoase pentru sanatatea umana decat untul.

Grasimile

Aici puteti revedea notiuni generale despre lipide - http://www.doctor.info.ro/lipidele_ghid.html

Rolul grasimilor pentru organism

Tipuri de grasimi - Grasimile bune/Grasimile rele

In principiu, sunt impotriva unei simplificari extreme de genul "bune" si "rele", insa recomandarea de a folosi un astfel de limbaj accesibil vine de la nume cu greutate si recunoastere internationala in lipidologie, deci probabil ca pentru publicul larg e mai usor de acceptat o astfel de abordare. Trebuie totusi inteles faptul ca si cele mai "rele" grasimi sunt necesare in organism, insa intr-o anumita cantitate, precum si faptul ca o cantitate excesiva de grasimi "bune" pot dezechilibra metabolic corpul nostru.

Conform recomandarilor specialistilor in nutritie, grasimile trebuie sa faca parte dintr-o alimentatie echilibrata, pentru ca acestea indeplinesc anumite roluri in organism:

> grasimile furnizeaza asa numitii acizi grasi esentiali (Omega 3 si Omega 6), pe care organismul nu ii poate sintetiza, dar de care are nevoie pentru o intreaga serie de procese (ex: imunitare -omega 6 şi cerebrale, vasodilatatoare - omega 3);

> grasimile ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E si K) din alimente; fara grasimi aceste vitamine absolut necesare pentru un organism, nu se asimileaza in cantitate suficienta.

Nutritionistii recomanda ca alimentatia nostra zilnica sa contina toate cele trei mari tipuri de nutrienti (glucide, proteine, grasimi) in urmatoarele proportii:

Glucide 55-60%

Proteine 10-15%

Grasimi 25-30%

Trebuie insa sa fim atenti la ce fel de grasime consumam, pentru ca, exista mai multe tipuri de grasimi, grupate simplist in doua mari categorii:

Grasimi rele - care, consumate in exces, pot avea consecinţe grave (ex: infarct, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale)

Grasimi bune (aici intra si grasimile esentiale) care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica a fiecaruia dintre noi pentru ca aduc beneficii foarte importante organismului.

Grasimile "rele"

1. Grasimile saturate

Aceste grasimi sunt predominant de origine animala, si, consumate in exces, cresc nivelul colesterolului in sange, marind riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.

Alimentele care contin o cantitate mare de grasimi saturate sunt: carnea grasa, produsele din carne, branzeturile grase, untul, produsele lactate grase.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca aportul zilnic de grasimi saturate sa nu depaseasca 10% din aportul caloric zilnic.

Un produs gras care are o consistenta solida la temperatura camerei sau la temperaturi usor scazute (ex. unt, grasime de palmier) are o cantitate mare de acizi grasi saturati.

2. Grasimile trans

Grasimile trans sunt obtinute in industrie prin hidrogenarea partiala a grasimilor vegetale si au efect negativ asupra nivelului colesterolului sanguin. Studii recente au aratat ca acest tip de grasimi sunt chiar mai daunatoare sanatatii decat cele saturate.

Grasimile trans exista si in mod natural in anumite produse (unt, carne, lapte) datorita faptului ca un proces similar cu cel de hidogenare partiala are loc in rumenul animalelor rumegatoare (biohidrogenare).

Alimente care contin o cantitate mare de grasimi trans: cele mai multe produse de patiserie, mancarea tip fast food, mancarurile prajite, unele produse grase de origine animala.

Grasimile "bune"

1. Grasimile nesaturate

Grasimile nesaturate sunt numite generic grasimi bune. Ele contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati si de aceea, au o consistenta moale sau lichida chiar la temperaturi scazute (frigider).

In functie de tipul de acizi grasi predominant din compozitia lor, ele pot fi:

GRASIMI MONONESATURATE (contin o cantitate mare de acizi grasi mononesaturati) - sursa buna de grasimi mononesaturate: uleiul de masline

GRASIMI POLINESATURATE (au o cantitate mare de acizi grasi polinesaturati); surse: cele mai multe uleiuri vegetale (de rapita, de in, de floarea soarelui, de porumb), nucile, alunele, fisticul, pestele gras (plus alimente de genul margarinelor tartinabile de calitate si maionezele).

O categorie importanta de grasimi polinesaturate o reprezinta GRASIMILE ESENTIALE care contin acizii grasi esentiali Omega 3 si Omega 6.

Acizii grasi esentiali din grupurile Omega 3 si Omega 6 sunt implicati in reglarea tensiunii arteriale, in coagularea sangelui, in contractia musculara, in dezvoltarea generala a organismului si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar. Acizii grasi din grupul Omega 3 sunt implicati in dezvoltarea sistemului nervos, ei intrand impreuna cu proteinele in structura creierului.

Acizii grasi esentiali nu pot fi produsi de organism si de aceea este foarte important ca ei sa provina din alimentatie. Pentru a-i asigura organismului necesarul de acizi grasi Omega 3 si Omega 6, e nevoie de o nutritie echilibrata care sa includa alimente bogate in grasimi nesaturate.

Alimentele care contin cantitati importante de Omega 6: uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, semintele de floarea soarelui, alunele, fisticul, precum si alimentele produse de oameni, cum ar fi maragarinele tartinabile de calitate, maionezele.

Alimente care contin Omega 3: pestele gras, uleiul de in, uleiul de rapita, nucile, unele margarine tartinabile, unele maioneze.

In general, grasimile bune (in special cele de tip Omega 3) scad nivelul colesterolului in sange, oferindu-i in acelasi timp organismului energia de care are nevoie si ajutand la o mai buna asimilare a vitaminelor liposolubile, A, D, E, si K.

Margarinele tartinabile de generatie noua

Margarinele tartinabile de generatie noua reprezinta o sursa de grasimi nesaturate, grasimi esentiale (Omega 3 si Omega 6) si de vitamine liposolubile (A, D si E).

Ce inseamna margarina de generatie noua?

Margarina tartinabila este o emulsie structurata de apa in ulei, tartinabila, stabila si cu caracteristici organoleptice placute.

Margarina tartinabila are trei ingrediente principale:

- uleiul vegetal (sau un amestec de diferite uleiuri vegetale)
- grasimea vegetala (grasimea de palmier)
- apa

Uleiurile vegetale care intra in compozitia margarinei sunt uleiurile vegetale de floarea soarelui, de rapita, de in, de masline; uleiul de floarea soarelui este o sursa buna de acid linoleic (Omega 6); uleiurile de in si de rapita sunt surse bune de acid alfa linolenic (Omega 3);

Aceste uleiuri se rafineaza pentru indepartarea mirosurilor specifice si a impuritatilor. Practic, uleiurile care intra in compozitia margarinei sunt uleiurile de masa, identice cu cele pe care le cumparam din magazin.

Grasimea vegetala (grasimea de palmier) este o grasime solida la temperatura camerei, cu punct de topire in jurul temperaturii de 60 grade C.

Acesta grasime se prelucreaza prin rafinare, fractionare (separarea diferitelor fractii de grasime in functie de punctul lor de topire), interesterificare

Interesterificarea se aplica pentru a imbunatatii caracteristicile organoleptice ale grasimii de palmier si presupune rearanjarea acizilor grasi din molecula de grasime (triglicerida) de-a lungul moleculei de glicerol.

Grasimile continute in diversele uleiuri vegetale constau intr-o varietate de trigliceride (acestea sunt alcatuite dintr-o molecula de glicerol si trei molecule de acizi grasi, care pot fi saturati, mononesaturati sau polinesaturati). Interesterificarea presupune amestecarea uleiurilor folosite la pregatirea margarinei si apoi rearanjarea acizilor grasi pe structura de glicerol. Acizi grasi polinesaturati reduc semnificativ punctul de topire al grasimilor. Trigliceridele care au in structura trei acizi saturati sunt in general solide la temperatura camerei. Daca in structura acestor trigliceride se introduc acisi grasi nesaturati se va reduce punctul de topire si acestea devin mai potrivite pentru utilizare in alimentatie. In plus, daca se amesteca aceste grasimi interesterificate cu uleiuri lichide se va obtine reducerea cantitatii de acizi grasi saturati (bineinteles, grasimile trans nu vor exista in aceste produse). Grasimile interesterificate pot fi separate prin cristalizare controlata (numita si fractionare).

In urma procesului de interesterificare nu este afectata structura acizilor grasi si prin urmare nu rezulta acizi grasi trans.

Molecula de triglicerida este desfacuta ulterior la nivelul intestinului in prezenta lipazei in acizi grasi liberi si monogliceride, care se absorb la nivel intestinal. Aceste componente se folosesc ulterior la sinteza lipidelor proprii organismului.

Uleiurilor vegetale rafinate li se adauga vitaminele liposolubile (A, D) si uneori se suplimenteaza cantitatea de vitamina E (care se gaseste in uleiurile vegetale) si coloranti naturali - beta-caroten sau annatto-curcumina

De exemplu, in cele mai multe produse Unilever este folosit un amestec de trei uleiuri vegetale (floarea soarelui, rapita, in). Grasimea de palmier interesterificata se topeste la aprox. 60 grade C, pentru a deveni lichida.

Se amesteca apoi uleiul cu grasimea vegetala. Mixul rezultat (ulei + grasime vegetala) se amesteca cu apa in prezenta emulsifiantilor (lecitina si digliceride ale acizilor grasi). Se adauga alte ingrediente: sare, arome, acid citric, benzoat de sodiu, eventual pudra de iaurt sau proteine din lapte (in functie de reteta). Intregul amestec rezultat se raceste treptat, in timp ce se mixeaza lent, pentru a capata consistenta dorita.


Studiu de caz - Karelia de Nord, Finlanda

Conform unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 2005, bolile cardiovasculare se situau pe primul loc intr-un clasament al cauzelor mortalitatii la nivel mondial. Pe de alta parte 6 din 7 factori de mortalitate la nivel mondial sunt legati de modul in care mancam, bem si ne deplasam. In 1973 Finlanda era pe primul loc intre tarile dezvoltate in ceea ce privea rata de mortalitate generata de boli cardiace in randul barbatilor.

Finlanda a demarat in 1972 implementarea unui program national de prevenire si control in ceea ce priveste alimentatia corecta si corelarea acesteia cu prevenirea bolilor cardiovasculare la nivelul populatiei. Karelia de Nord a reprezentat regiunea in care a fost s-a derulat programul pilot, urmat de implementarea la nivel national.

Masurile care au fost luate in cadrul programului finlandez au fost urmatoarele:

  • Realizarea de cercetari nationale si internationale privind nutritia si bolile cardiovasculare;
  • Integrarea in serviciile de sanatate, in special cele primare, a recomandarilor privind o alimentatie corecta si echilibrata;
  • Alegerea unei regiuni - Karelia de Nord - cu multiple dezechilibre alimentare;
  • Implementarea de programe de promovare a unei alimentatii corecte - derularea unor parteneriate cu ONG-uri si mass-media;
  • Implementarea de programe de informare in scoli si institutii educationale;
  • Initierea si promovarea unor parteneriate cu industria alimentara;
  • Adoptarea de masuri la nivel legislativ;
  • Realizarea unui sistem de monitorizare a comportamentelor privind sanatatea, factorii de risc, nutritia, bolile si mortalitatea la nivelul populatiei;
  • Programul finlandez de sanatate a vizat sectorul public, populatia si sectorul privat.

Rezultate

In 2005 a fost realizata evaluarea finala a programului finlandez. Consumul anual de unt a scazut de la aproximativ 18 kg/cap de locuitor in 1965 la 2,5 kg/cap de locuitor in 2005.

In perioada desfasurarii proiectului consumul de ulei vegetal a crescut cu 45%.

Cel mai mare producator de biscuiti din Finlanda a indepartat din produsele sale 80.000 kg de grasimi saturate si a eliminat grasimile trans prin schimbarea tipului de grasime folosit la producerea acestor biscuiti.

In perioada derularii acestui proiect, mortalitatea din cauze cardio-vasculare a scazut cu 80% in Finlanda (1978 - 2005) si cu 85% in Karelia de Nord (1972 -2005).

International Expert Meeting

In lumina acestui studiu si a multor altora, specialisti in nutritie din toata lumea au infiintat IEM.

IEM (International Expert Meeting) reprezinta reuniunea stiintifica a 40 de experti de renume mondial in domeniul grasimilor, nutritiei si sanatatii. Ca urmare a acestei reuniuni a expertilor din peste 25 de tari s-a creat o miscare globala in comunitatea stiintifica, menita sa ii ajute pe consumatori sa faca alegeri mai sanatoase in privinta grasimilor pe care le consuma si sa reduca nivelul de confuzie existent in randul consumatorilor cu privire la aportul de grasimi.

De ce a fost organizata IEM?
Studiile recente au aratat ca exista o confuzie accentuata in randul populatiei la nivel international cu privire la consumul de grasimi; cei mai multi consumatori asociaza grasimile in general cu o alimentatie nesanatoasa si sunt convinsi ca toate grasimile sunt daunatoare. Intr-adevar, acest lucru este ilustrat si de obiceiurile alimentare actuale: calitatea grasimilor din alimentatia majoritatii populatiei nu este una corespunzatoare: in general, aportul de grasimi saturate (nesanatoase) este prea mare, iar aportul de grasimi esentiale (sanatoase) este prea mic, ceea ce are consecinte pentru sanatatea si bunastarea copiilor si adultilor din intreaga lume.

Evenimentul a fost conceput ca un prim pas din campania globala de a-i ajuta pe consumatori sa imbunatateasca nivelul de calitate al grasimilor din alimentatia zilnica. Rezultatul reuniunii se regaseste intr-o Declaratie semnata de toti participantii, care include recomandari la zi privind o calitate optima a grasimilor din alimentatie. Mai mult, aceasta declaratie ofera cateva sugestii pentru punerea acestor recomandari in aplicare. De exemplu, se sugereaza o serie de schimbari simple (inlocuirea unui aliment cu altul) pentru a imbunatati calitatea grasimilor din alimentatie.





Declaratia de la Barcelona (februarie 2009) - Importanta calitatii grasimilor pentru sanatate

Recomandari alimentare stabilite prin Declaratia de la Barcelona

1. Obiectivul recomandarilor alimentare este acela de a raspunde nevoilor nutritionale ale populatiei, de a preveni dezvoltarea bolilor cronice si de a sprijini atingerea si mentinerea unei stari de sanatate optima.

2. Cantitatea de grasimi pe care o consumam este un factor foarte important pentru aportul energetic total (1g de grasime furnizeaza 9 kcal); aportul energetic trebuie raportat la consumul energetic pentru obtinerea si mentinerea unei greutati normale.

3. Calitatea grasimilor din alimentatia zilnica joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea in parametri normali a organismului si are un impact dovedit asupra colesterolului din sange si asupra frecventei bolilor cardiace coronariene si a infarctului.

4. In conformitate cu normele institutelor internationale de sanatate si cu studiile recente, pentru o sanatate optima se fac urmatoarele recomandari privind calitatea grasimilor din alimentatie, pentru populatia din intreaga lume, incepand cu varsta de doi ani:


- Grasimile pot asigura pana la 30-35% din aportul zilnic de energie;
- Grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca 10% din aportul caloric zilnic;
- Grasimile esentiale polinesaturate (omega 6 si omega 3) trebuie sa contribuie cu 6-10% din aportul caloric zilnic;
- Consumul de grasimi trans nu trebuie sa depaseasca 1% din aportul caloric zilnic;
- Restul, pana la 35%, poate fi asigurat de grasimile mononesaturate.


- Inlocuirea produselor lactate integrale cu produse ce au un continut mai scazut de grasimi;
- Inlocuirea carnurilor grase cu carnuri usoare si peste;
- Utilizarea grasimilor vegetale in locul grasimilor animale in produsele alimentare industriale, la gatit si la pregatirea mancarurilor;


Aceste schimbari vor imbunatati calitatea grasimilor din alimentatia populatiei, ceea ce poate contribui semnificativ la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare.


In concluzie: mancam sau nu margarina?

Aceasta e intrebarea :)

Ce e clar pana acum:

- grasimile, atat cele saturate, cat si cele nesaturate sunt necesare pentru buna functionare a organismului, insa e foarte important in ce cantitati si in ce proportii le consumam;

- margarinele de generatie veche, cele produse prin hidrogenare sunt in mod sigur nocive pentru sanatate si ar trebui excluse din alimentatie;

- margarinele de noua generatie, ce contin grasimi interesterificate, par sa fie o alegere care nu pune in pericol sanatatea, atat timp cat consumul este limitat la anumite cantitati; exista suspiciunea ca grasimile interesterificate ar putea sa ascunda "ceva" ce va iesi la lumina dupa ani de consum, fiind totusi niste grasimi "manipulate" - pana in acest moment, studiile la care am avut acces ar putea sa ne linisteasca, pentru ca cele mai multe dintre ele arata faptul ca aceste grasimi nu modifica profilul lipidic (exista totusi si cateva studii care arata ca exista modificari, insa acestea sunt similare cu cele produse de consumul de grasimi saturate).

- intre consumul de margarine vechi si noi, e clar ca e de preferat sa le alegem pe cele noi

- intre consumul de unt si margarina... discutie lunga si in care exista loc de pro si contra; mergand pe argumentul "naturalului" e clar ca untul va castiga, totusi la un consum similar ca si cantitati, e posibil ca margarina sa fie ceva mai putin nociva, prin continutul mai redus de grasimi saturate

- putem lua in calcul si faptul ca noile margarine reprezinta o sursa de acizi grasi esentiali si vitamine - evident, aici se deschide discutia daca aceste adaosuri sunt doar "trucuri de marketing" sau chiar aduc un beneficiu real pentru sanatatea consumatorului; parerea mea este ca pentru o persoana cu o alimentatie corecta, posibilele beneficii ale acestor adaosuri sunt nesemnificative, insa pentru cineva cu o alimentatie haotica, dezechilibrata, in care nu cantitatile de acizi grasi esentiali si vitamine sunt reduse, ar putea exista un beneficiu (in situatia in care persoana respectiva prefera consumul de margarina in detrimentul surselor mai putin concentrate caloric).

- nu trebuie uitat faptul ca margarinele sunt alimente cu o concentratie calorica extrem de mare, iar grasimile, de orice natura ar fi ele - bune, rele, naturale, procesate au tot 9 kcal/gram, iar excesul se soldeaza mai devreme sau mai tarziu cu tulburari metabolice, cu exces ponderal, cu cresterea riscului de aparitie a bolilor (cardiovasculare in principal, dar nu numai).

Asadar, concluzia mea ar fi ca nu trebuie sa evitam margarinele ca pe ceva nociv, insa ele ar trebui sa ramana unul dintre alimentele optionale in alimentatia unui om sanatos,pe care sa le consumam cu moderatie, alternand consumul cu alte surse de grasimi, cum ar fi uleiurile vegetale, dar si untul si smantana.



Dr. Serban Damian

Bookmark and Share
slabut nimic special ok foarte bine supeeeerrrr!!! Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)

Acest articol a fost vizualizat de 31248 ori.



Adauga un comentariu Acest articol are 12 comentarii.

Adauga un comentariu

Nume Prenume : *
Email : *
Comentarii : *
Cod verificare : *
Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)


Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii
1 2 »
Pagina 1 din 2


(10 Februarie 2011 14:43) StefanM a spus

Mie articolul mi se pare unul echilibrat, nu inteleg de ce zice la un moment dat cineva ca ar fi advertorial. Prezinta clar niste informatii, arata diferente si ce modificari au avut loc in timp. Imi place sa citesc articole unde oamenii incearca sa exploreze argumentat (propriile) ideile preconcepute. Felicitari, e un articol foarte bun!

(22 Ianuarie 2011 20:53) Serban Damian a spus

Da, citeste cu atentie ce am scris, in special concluziile.

(22 Ianuarie 2011 19:21) Dani Mura a spus

Daca e asa cum zici, e bine. Chiar o sa ma uit mai atent...Pt mine conteaza ce zici tu, ca medic.

Oricum e mai bine ca discutam decat sa nu zica nimeni nimic...cred eu )

Recunosc, chiar sunt atent la produsele noi si am avut senzatia ca singura diferenta fata de margarinele vechi e ca au adaugat Omega3 si Omega6.

E normal sa nu se destepte nimeni peste noapte.

(22 Ianuarie 2011 15:39) Serban Damian a spus

Ma asteptam la asemenea reactii.

Din pacate, Dani Mura vorbesti ca sa te afli in treaba. Noile margarine, contin niste cantitati nesemnificative de grasimi trans, mai mici chiar decat in alimentele ce contin in mod natural grasimi (gen carne).
Esti liber sa nu mananci margarina, asa cum esti liber sa te informezi si sa intelegi niste lucruri, sau poti sa ramai cu teoria conspiratiilor in minte.

(22 Ianuarie 2011 01:35) Dani Mura a spus

Am observat stradania Unilever de a face diverse seminarii pe teme cardiologice avand ca finalitate dezvaluirea margarinei Becel.

Totusi uitandu-ma pe cutie apar in continuare acele grasimi trans...

Pe de alta parte si margarina Rama are o compozite nu f dif de Becel....poate doar mai putine grasimi omega...

Sa nu cadem in capcana...Principalul motiv al povestii cu noua generatie de margarine este unul pur comercial si de marketing...faci si o conferinta unde aduci un medic cardiolog, ii mai trimiti si lui Serban Damian niste date stiintifice... creezi discutii pe tema asta...deja succesul e garantat.

Faza cu margarina cu omega 3 e ca si CEREALE cu CEREALE INTEGRALE sau SUC cu SUC DE FRUCTE....e de ajuns sa pui o picatura de acizi omega 3, ca si scrii mare pe toata cutia ACIZI OMEGA 3...nu mai conteaza ca poate organismul nici nu ii asimileaza in aceasta forma sau nu mai conteaza ca grasimile trans stau in continuare la baza acestei margarine.

Important cred ca e sa ne informam si sa luam decizia in cunostinta de cauza pe cat posibil...

Si nu uitati ca produsele de patiserie si cofetarie atat de dragi romanilor sunt surse importante de grasimi trans.




(20 Ianuarie 2011 21:49) Serban Damian a spus

Va multumesc pentru aprecieri.

(20 Ianuarie 2011 19:33) Prim Dr Ileana Lelea a spus

Extrem de clar, frumos, stintific corect dat portretul margarinelor si inpactul lor la sanatarea umana. Nu am impresia ca cineva din productie de margarine sa fie influentat asupra stimatului coleg Dr Serban Damian, ce consider foarte corect. Asi dori ca pe acest sait sa mai dau peste astfel de articole.
Salutari cordiale din Banatul sarbesc, Zrenianin
Ileana

(20 Ianuarie 2011 16:22) Serban Damian a spus

Nu te contrazic, pentru ca ai dreptate.
De altfel, nu cred ca vei gasi in articolul meu vreun indemn sa consumi margarina, cu atat mai putin pentru ca ar contine acizi grasi esentiali.
Citeste cu atentie concluziile, incearca sa lasi la o parte ideile preconcepute si mai vorbim dupa.

(20 Ianuarie 2011 15:54) sandbox a spus

OK, atunci propun si eu alte surse de omega 3: shaorma cu ulei de in; pizza cu somon, etc. Si fii atent ce am gasit si la alti marketozauri cu imaginatie bogata: ciocolata cu seminte de canepa, deci cu Omega 3.

PS: Rontai de dimineata la o ciocolata si asta e tot ce m-a dus capul sa dau drept exemplu. De trei ori :)

(20 Ianuarie 2011 15:26) Sandbox a spus

Cand unui "specialist" i se pare ok ca eu sa mananc ciocolata cu lapte pentru ca laptele are calciu, atunci ma astept ca pe acesta sa il cheme Philippe Suchard si sa isi vopseasca toate vacile in mov pentru bani.


Articole din aceeasi categorie

10 BENEFICII SURPRINZATOARE ALE TELINEI 10 BENEFICII SURPRINZATOARE ALE TELINEI
Telina contine in proportie de 95% apa, fapt pentru care ...
CAFEAUA SI LUPTA EI IMPOTRIVA DIABETULUI DE TIP 2 CAFEAUA SI LUPTA EI IMPOTRIVA DIABETULUI DE TIP 2
Potrivit HealthDay News, ceasca ta obisnuita de cafea ar putea ...


ESTE ZAHARINA MAI BUNA DECAT ZAHARUL? ESTE ZAHARINA MAI BUNA DECAT ZAHARUL?
De-a lungul timpului ne-am tot confruntat cu problema aditivilor alimentari ...
LEGATURA DINTRE SARE SI HIPERTENSIUNE LEGATURA DINTRE SARE SI HIPERTENSIUNE
"Consumul excesiv de sare, zahar si alcool dauneaza grav sanatatii." ...


Alte articole despre Nutritie






1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 » »»
Pagina 1 din 13


Noutati
20 Octombrie 2016
Obișnuiește-ți copiii să consume fructe și legume
Mulți părinți sunt obișnuiți cu scena deja clasică de la masă: copilul lasă legumele în farfurie,

30 Iunie 2016
Energia in timpul efortului si alimentatia - un studiu pe ciclisti
Alimentația este una dintre componentele de maximă importanță ale pregătirii sportive, fiind unul dintre

21 Februarie 2016
Colesterolul și sănătatea
Ce este colesterolul?rnColesterolul este o moleculă grasă (numită „lipid”) care este formată în

31 Ianuarie 2016
Cum apar depozitele de grasime?
Obezitatea si excesul de grasime, la copii si adulti, reprezinta deja boli epidemice care dau nastere altor afectiuni

4 Ianuarie 2016
Scaderea in greutate in cateva idei principale
Ca la fiecare inceput de an, una dintre primele "rezolutii" pe lista multora dintre noi este scaderea in greutate.


Vezi toata arhiva de noutati






Homepage | Nutritie | Sanatate | Slabire | Antrenament | Instrumente | Galerie media | Servicii | Contact | Colaboratori | Termeni si conditii | Linkuri