Cele mai noi articole CINCI ALIMENTE RECOMANDATE ATUNCI CAND AI DIABET
Ce trebuie sa stii despre vizitele tale la stomatolog
Rumalaya gel si Rumalaya forte - solutia naturala pentru durerile musculare si articulare
Silviu Marin
10 BENEFICII SURPRINZATOARE ALE TELINEI
Forum

Sondaj de opinie
  Cum iti alegi medicul? *
La intamplare
De pe Internet
La recomandarea unui cunoscut
La recomandarea medicului de familile
 


Articole din aceeasi categorie
Vezi arhiva de sondaje


Aplicatie site
Goldnutrition
Sala Bucuresti
megaproteine
Slabire.Info.Ro
Ro Club Maraton
Nutritie Sportiva
Medicina Sportiva

Cele mai bine cotate articole PRINCIPII SIMPLE SI EFICIENTE PENTRU SLABIRE
PRIMAVARA SI TENUL
EXISTA ARME CONTRA CELULITEI
CSID - Renuntati la vicii
SARCINA SI EXERCITIILE FIZICE
PHP Coder - Romania
PHP inside
Hosted by TRIUMF
RSS feed
Add to Google
Ghiduri de sanatate
Informatii si sfaturi practice pentru o viata mai buna.
Ghidul nutritiei
Ghidul scaderii in greutate
Ghidul suplimentelor nutritive
Ghidul exercitiilor de stretching
Ghidul exercitiilor pe mingea gonflabila
Ghidul exercitiilor de forta
Superfit - Consultanta in nutritie si antrenament

Newsletter
abonare dezabonare


Fierbinte
Obișnuiește-ți copiii să consume fructe și legume Fierbinte
Mulți părinți sunt obișnuiți cu scena deja clasică de la masă: copilul lasă legumele în farfurie,...
Citeste mai mult


calculator
Iti recomandam CORP FERM LA ORICE VARSTA
ADEVARUL DESPRE GLUTEN
Mancatul pe fond emotional
Hidroxicitratul
PREGATIREA PENTRU MESERIA DE PARINTE
Sunteti aici :: Antrenament » EXERCITIUL FIZIC ESTE PRIORITATEA RECUPERARII CARDIOVASCULARE

EXERCITIUL FIZIC ESTE PRIORITATEA RECUPERARII CARDIOVASCULARE


EXERCITIUL_FIZIC_EST_27950.jpgReabilitarea fizica este componenta majora a reabilitarii cardiace complete dupa infarctul miocardic. Reabilitarea fizica activa, in functie de severitatea infarctului (complicat sau nu) si posibilele contraindicatii, se initiaza dupa 12-48 de ore de repaus la pat. Dupa ce conditia clinica a pacientului se stabilizeaza, de obicei la 2-3 zile, se incep exercitiile cu grad crescator de intensitate sub supravegherea fizioterapeutului si cu monitorizare electrocardiografica. Initial se fac exercitii de respiratie, de relaxare si exercitii dinamice implicind grupe mici de muschi.

In continuare exercitiile dinamice vor implica grupe mari de muschi, pozitiile sezind si in picioare, mersul. Dupa 4-6 zile pacientului i se va permite sa incerce sa urce scara. Exercitiile dinamice sint izotonice, rezultind in miscare fara cresterea tensiunii musculare, ceea ce duce la cresterea preincarcarii ventriculului sting. Raspunsul la exercitiul dinamic depinde de cantitatea de muschi implicata si de intensitatea exercitiului. Exercitiul static este izometric, contractarea musculara avind loc fara translocarea sa, ceea ce duce la postincarcarea ventriculului sting, legata de o crestere mai rapida a presiunii singelui si ratei inimii comparativ cu exercitiul dinamic.

In stadiul urmator de reabilitare, la 2-3 saptamini dupa infarct, cind se urmareste refacerea pacientului, in spital sau ambulatoriu, monitorizarea continua pina la 4-12 saptamini si este in mod special indicata pacientilor virstnici sau suferind si de alte boli. Antrenamentul include fitness general (gimnastica respiratorie, exercitii de stretching si relaxare, exercitii in apa sau cu bicicleta ergometrica), rezistenta (folosind banda sau bicicleta, timp de 15-30 de minute, cu perioade de 3 minute de incarcare alternind cu perioade de 2-3 minute de odihna, sau continuu), continuitate (exercitii folosind bicicleta alternind cu vislit, pasit pe suport sau banda). In timp ce exercitiul dinamic are un efect benefic mai mult asupra controlului factorilor metabolici de risc coronarian, antrenamentul de rezistenta afecteaza benefic pacientii mai mult in imbunatatirea fitness-ului in timpul activitatilor lor zilnice.

La 2-4 luni dupa declansarea bolii, pacientii trec la un program individualizat de reabilitare fizica ce va dura pina la sfirsitul vietii, cu activitati ca mersul, ciclismul, antrenamentul de fitness general si jocurile de echipa necompetitive, in sedinte de 45-60 de minute cel putin de 2x pe saptamina.

Orice program de exercitii, indiferent de stadiu, trebuie precedat de 5 min incalzire si incheiat cu 5 min relaxare. Intensitatea exercitiilor se bazeaza pe rezultatul testului initial de stress. Rata inimii in timpul antrenamentului trebuie sa fie suma ratei de repaus si a produsului (rata maxima - rata de repaus) x (40-80%). Indiferent de modalitatea folosita de a evalua si stabili volumul de efort in timpul antrenamentului, exercitiul mai putin intens este totdeauna asociat cu un risc scazut de complicatii, in timp ce exercitiul mai intens este asociat cu un risc crescut de complicatii, dar duce la o imbunatatire mai rapida a fitness-ului cardiorespirator. Frecventa recomandata a antrenamentelor de cite 30 de minute este minimum de 3x pe saptamina, echivalentul unei cheltuieli de energie de 700kcal/saptamina, iar optimum de 5-7x pe saptamina, cu cheltuiala energetica de 2000-3500kcal/saptamina.

In ultima instanta, daca pacientii suferind de boli cardiovasculare, din diferite motive, nu pot urma aceste programe si parcurge aceste stadii, sfatul specialistilor este macar de a merge pe jos 30 min zilnic.

Insuficienta arteriala periferica este o boala degenerativa progresiva asociata cu morbiditate si mortalitate crescute. Scade toleranta la efort fizic si adesea apar simptome de schiopatare intermitenta. Calitatea vietii este scazuta de reduceri continue ale fluxului sanguin catre picioare, ducind deseori la durere si miscare limitata. Boala avanseaza cu durere in repaus, risc crescut de ulceratii, flux sanguin inadecvat catre tesuturile distale ce rezulta in amputare datorita gangrenei si risc crescut de moarte prematura datorita complicatiilor vasculare.

S-au inregistrat succese importante, dar limitate cu tratamente farmacologice si chirurgicale. Activitatea fizica crescuta este unul din cele mai eficiente moduri de a imbunatati viata pacientilor afectati. Participarea la un program zilnic de exercitii duce la imbunatatirea tolerantei mersului, incluzind intirzierea aparitiei durerii, o distanta mai lunga parcursa, o economie mai buna a mersului, un potential de efort mai mare, reducerea progresiei bolii si o rata redusa a mortalitatii.

Indiferent de cauzele acestei eficiente, care pot fi variate, remodelarea vasculaturii poate fi o cale importanta pentru imbunatatirea schimbului de oxigen si distribuirea fluxului sanguin. Semnale induse de exercitiu (factori de crestere) stimuleaza in muschiul activ angiogeneza (formarea de noi microvase sanguine, capilarele) spre a combate hipoxia prin cresterea schimbului de oxigen, si arteriogeneza (largirea arteriolelor preexistente), pentru cresterea capacitatii fluxului sanguin in zona ce circumscrie obstructia.

Studii preclinice dovedesc ca fluxul sanguin colateral crescut observat odata cu progresul in exercitiu de-a lungul antrenamentului, cu maximum la 3 saptamini, este insotit de largirea semnificativa a vaselor de singe colaterale. Amploarea adaptarilor la antrenament este legata de intensitatea si durata antrenamentului. Pentru a determina extinderea remodelarii vasculare induse de tratamentul prin exercitiu se masoara conductanta maxima in circuitul colateral prin micsorarea rezistentei circuitului vascular distal, in serie cu rezistenta circuitului colateral. Astfel fluxul sanguin catre membrul distal este determinat esential de rezistenta in amonte a circuitului colateral. Avind in vedere ca cel mai important stimul pentru vasodilatare este reprezentat de contractiile musculare, s-a folosit exercitiul pe banda rulanta pentru a micsora rezistenta vasculara distala fata de circuitul colateral. Fluxul sanguin colateral catre muschi reprezinta initial de 2-3x necesarul de flux sanguin de repaus al muschiului si progreseaza in timp la 5-6 x necesarul de repaus pentru conditia sedentara, si aproape 10x pentru conditia antrenata. Aceasta capacitate a fluxului ramine mult sub cresterea de 30x care se petrece in absenta ocluziei vasculare.

Diametrul maxim al vaselor colaterale creste progresiv cu antrenamentul, dar cu o intirziere de aproximativ 2 saptamini la sedentari. Aceasta duce la cresterea potentialului pentru un flux sanguin dependent de colaterale mult imbunatatit. Totusi nu exista o relatie cauza-efect, cresterea fluxului sanguin progresind inaintea largirii vaselor. Rezistenta, si deci capacitatea fluxului sanguin se schimba cu marimea razei vasului la puterea a patra.

O complicatie suplimentara apare in controlul vascular al circuitului colateral. Vasoconstrictia determinata de sistemul nervos simpatic poate creste rezistenta efectiva mult peste calibrul vasului largit. Oricum insa, antrenamentul implica un flux sanguin dependent de colaterale semnificativ mai mare comparativ cu conditia sedentara, chiar inhibind simpaticul.

Astfel, elementul esential pare sa fie cresterea structurala a calibrului colateralelor in urma obstructiei vasului principal. Cresterea elasticitatii vaselor remodelate se datoreaza probabil presiunii intraluminale scazute care poate modifica tensiunea radiala a peretelui ce rezulta intr-un diametru luminal mai mare.

Din pacate, disfunctia endoteliala ce afecteaza semnalizarea dependenta de vasodilatatorul oxid nitric este comuna printre pacientii cu boli cardiovasculare cronice. Astfel este impiedicata remodelarea vasculara indusa de activitatea fizica prin cresterea stress-ului.

Din fericire, antrenamentul fizic determina o adaptare vasculara fundamentala la nivelul imbunatatirii functiei endoteliale prin cresterea raspunsului la stimulul reprezentat de oxidul nitric.


Bookmark and Share
slabut nimic special ok foarte bine supeeeerrrr!!! Voteaza articolul ( Articolul este votat ca foarte bine.)

Acest articol a fost vizualizat de 7695 ori.



Adauga un comentariu Acest articol are 0 comentarii.

Adauga un comentariu

Nume Prenume : *
Email : *
Comentarii : *
Cod verificare : *
Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)


Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii


Noutati
20 Octombrie 2016
Obișnuiește-ți copiii să consume fructe și legume
Mulți părinți sunt obișnuiți cu scena deja clasică de la masă: copilul lasă legumele în farfurie,

30 Iunie 2016
Energia in timpul efortului si alimentatia - un studiu pe ciclisti
Alimentația este una dintre componentele de maximă importanță ale pregătirii sportive, fiind unul dintre

21 Februarie 2016
Colesterolul și sănătatea
Ce este colesterolul?rnColesterolul este o moleculă grasă (numită „lipid”) care este formată în

31 Ianuarie 2016
Cum apar depozitele de grasime?
Obezitatea si excesul de grasime, la copii si adulti, reprezinta deja boli epidemice care dau nastere altor afectiuni

4 Ianuarie 2016
Scaderea in greutate in cateva idei principale
Ca la fiecare inceput de an, una dintre primele "rezolutii" pe lista multora dintre noi este scaderea in greutate.


Vezi toata arhiva de noutati






Homepage | Nutritie | Sanatate | Slabire | Antrenament | Instrumente | Galerie media | Servicii | Contact | Colaboratori | Termeni si conditii | Linkuri